Germania riscă să pună în dificultate una dintre cele mai importante reforme europene ale piețelor de capital, după ce Berlinul a insistat ca grupul bursier Deutsche Börse să fie exceptat de la viitoarea supraveghere centralizată a Uniunii Europene. Cererea a provocat nemulțumirea statelor membre mai mici, care se tem că un compromis favorabil Germaniei ar crea un tratament preferențial pentru marile economii ale blocului.
Disputa are loc în jurul pachetului legislativ privind integrarea și supravegherea piețelor, denumit MISP – Market Integration and Supervision Package –, unul dintre pilonii Uniunii economiilor și investițiilor. Miniștrii de finanțe ai UE urmau să discute joi, la Luxemburg, cele mai sensibile elemente ale compromisului negociat sub președinția irlandeză, iar Consiliul Economie și Finanțe era programat să analizeze vineri, 9 octombrie, poziția comună a statelor membre. Miza este mai mare decât statutul unei singure burse. Pachetul MISP urmărește să aprofundeze integrarea piețelor de capital europene, să faciliteze investițiile transfrontaliere și să transfere o parte mai importantă din supravegherea marilor infrastructuri financiare către Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe, ESMA.
Germania insistă ca Deutsche Börse să rămână în principal sub supraveghere națională, în loc să intre sub autoritatea directă a ESMA. Argumentele Berlinului sunt legate de păstrarea locurilor de muncă, a influenței asupra unui important campion financiar național și a rolului autorităților germane în supravegherea piețelor, arată Politico.
Hessen, landul care are în prezent responsabilități de supraveghere asupra Deutsche Börse, s-a opus transferului către nivelul european, invocând riscul pierderii unor locuri de muncă și al reducerii influenței locale.
Problema este că supravegherea centralizată a marilor infrastructuri financiare reprezintă unul dintre elementele fundamentale ale reformei MISP. Propunerea Comisiei Europene prevede consolidarea rolului ESMA în supravegherea unor actori cu importanță transfrontalieră sau sistemică, inclusiv anumite contrapărți centrale, depozitari centrali de valori mobiliare, platforme de tranzacționare și furnizori de servicii pentru criptoactive.
Prin urmare, exceptarea Deutsche Börse ar reduce în mod semnificativ anvergura reformei chiar în zona în care Bruxelles-ul dorește să obțină o supraveghere mai uniformă.
Cererea Germaniei a generat reacții din partea unor state membre mai mici, care consideră că un astfel de compromis ar oferi Berlinului un avantaj disproporționat.
Potrivit informațiilor citate de POLITICO, mai mulți diplomați europeni au avertizat că un acord care separă Deutsche Börse de noul sistem european de supraveghere ar putea fi mai rău decât lipsa unui acord. Nemulțumirea este alimentată și de faptul că statele care acceptă consolidarea ESMA trebuie să cedeze o parte din prerogativele propriilor autorități naționale, în timp ce Germania ar păstra controlul asupra unuia dintre cei mai importanți operatori ai săi financiari.
Problema nu este însă doar opoziția față de Germania. Statele care contestă excluderea Deutsche Börse nu formează un bloc omogen, fiecare având propriile interese în negocieri. Tocmai această fragmentare face dificilă găsirea unui compromis.
În schimbul acceptării unei excepții pentru Deutsche Börse, unele dintre statele mai mici ar putea solicita modificări ale modului în care este guvernată ESMA. Printre propunerile aflate în discuție se numără acordarea unei influențe mai mari autorităților naționale în deciziile organismului european și schimbări ale mecanismului de finanțare.
Reforma urmărește o schimbare semnificativă a modului în care sunt supravegheate piețele financiare europene.
În forma propusă, ESMA nu ar mai avea doar un rol de coordonare între autoritățile naționale, ci ar primi responsabilități directe asupra unor entități cu relevanță sistemică sau transfrontalieră. Documentele Consiliului prevăd inclusiv un nou consiliu executiv al ESMA, format din cinci membri independenți, care ar urma să adopte decizii individuale de supraveghere și să dispună de instrumente suplimentare de intervenție și convergență.
În paralel, pachetul MISP include măsuri privind tranzacționarea, infrastructurile post-tranzacționare, administrarea activelor și utilizarea tehnologiei registrelor distribuite.
Pe segmentul bursier, obiectivul este facilitarea dezvoltării unor platforme de tranzacționare paneuropene și îmbunătățirea accesului la informații consolidate despre lichiditatea piețelor. Pentru infrastructura post-tranzacționare sunt vizate integrarea și interoperabilitatea depozitarilor centrali de valori mobiliare și a contrapărților centrale.
MISP este una dintre piesele centrale ale proiectului european de creare a unei Uniuni a economiilor și investițiilor. Bruxelles-ul încearcă de ani de zile să reducă fragmentarea piețelor de capital și să permită economiilor europene să fie transformate mai ușor în investiții pentru companii.
În iulie, miniștrii de finanțe ai UE au reconfirmat obiectivul de a ajunge în octombrie la o poziție ambițioasă a Consiliului asupra pachetului. Președinția irlandeză a insistat atunci că este nevoie de compromis între state pentru ca reforma să avanseze.
Consiliul consideră MISP un element-cheie al Uniunii economiilor și investițiilor și al foii de parcurs „O Europă, o piață”. Scopul este mobilizarea unei părți mai mari din economiile private europene și transformarea acestora în capital pentru companii și proiecte de investiții.
Pentru Uniunea Europeană, problema este strategică. Piețele de capital fragmentate limitează capacitatea companiilor europene de a se finanța la scară continentală și contribuie la diferența față de Statele Unite în ceea ce privește profunzimea și lichiditatea piețelor financiare.
Una dintre cele mai vocale poziții împotriva compromisului privind Deutsche Börse vine din Belgia.
Bruxelles-ul are propriul său interes major în arhitectura financiară europeană prin Euroclear, unul dintre cei mai importanți operatori mondiali de infrastructură pentru decontarea și custodia titlurilor de valoare.
Potrivit diplomaților citați de POLITICO, Belgia este nemulțumită de faptul că Euroclear ar urma să intre sub supravegherea ESMA, în timp ce Deutsche Börse ar beneficia de o excepție. În plus, Belgia nu a făcut parte din grupul informal al celor mai mari șase economii ale UE care au discutat în această vară soluția pentru excluderea Deutsche Börse.
Premierul belgian Bart De Wever ar putea ridica problema la Consiliul European, dacă miniștrii de finanțe ajung la un compromis care păstrează excepția germană.
Situația ilustrează una dintre principalele dificultăți ale integrării financiare europene: statele membre sunt de acord în principiu că piețele trebuie integrate, însă devin mult mai prudente atunci când integrarea presupune transferarea unor atribuții de supraveghere de la nivel național la nivel european.
Compromisul negociat ar avea implicații și pentru alți operatori importanți ai piețelor europene. ESMA ar continua să supravegheze grupuri mari precum Euronext și operațiunile europene ale Nasdaq, în timp ce o eventuală excepție pentru Deutsche Börse ar crea un tratament diferit pentru una dintre cele mai importante infrastructuri bursiere ale continentului.
În același timp, criteriile discutate pentru stabilirea operatorilor care intră sub supraveghere europeană ar putea afecta și alte platforme. În cazul excepției bazate pe anumite praguri de tranzacționare și pe amprenta geografică, printre beneficiarii indirecți s-ar putea afla și o importantă bursă spaniolă, precum și platforma germană Tradegate.
De aici vine și temerea statelor mai mici că negocierile riscă să transforme o reformă europeană într-un compromis construit în jurul intereselor celor mai mari economii.
Pentru Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE în a doua jumătate a anului 2026, obținerea unei poziții comune privind MISP ar reprezenta una dintre principalele realizări în domeniul economic și financiar.
Consiliul urma să discute formal pachetul pe 9 octombrie, după negocierile politice și tehnice din săptămânile precedente.
Dacă statele membre ajung la un acord, următorul pas va fi negocierea textului final cu Parlamentul European. Dacă însă disputa privind Deutsche Börse blochează poziția Consiliului, una dintre cele mai importante componente ale Uniunii economiilor și investițiilor va fi întârziată.
În fond, conflictul german nu se rezumă la viitorul unei singure burse. Este o dispută despre cât de departe este dispusă să meargă UE în transferarea supravegherii financiare către nivelul european. Pentru Berlin, miza este păstrarea controlului asupra unui campion național. Pentru statele mai mici, problema este dacă regulile pieței unice se aplică în mod egal tuturor. Iar pentru Bruxelles, miza este capacitatea de a construi o piață de capital suficient de integrată pentru ca economiile europene să poată concura mai eficient cu piețele financiare din SUA.