Doar 30% dintre spitalele publice accesează fonduri UE pentru digitalizarea sistemului medical, deși peste 40% nu au infrastructură IT adecvată

Deși România are la dispoziție peste 2,4 miliarde de euro prin PNRR pentru digitalizarea sistemului medical, peste 70% dintre spitalele publice nu au depus niciun proiect pentru accesarea fondurilor. 

Digitalizarea sistemului medical, un punct de cotitură pentru spitalele din România

Deși digitalizarea sistemului sanitar este un obiectiv major în Europa, România rămâne blocată în hârtii și lipsă de inițiativă. Un studiu realizat de Horváth, o companie internațională de consultanță în management, arată că doar 30% dintre spitalele publice din România au aplicat pentru fondurile europene disponibile prin PNRR, destinate tocmai modernizării infrastructurii digitale.

Asta în condițiile în care peste 40% dintre unitățile medicale nu dispun de echipamente IT adecvate pentru funcționarea unui sistem digital minim. Situația este cu atât mai alarmantă cu cât România beneficiază de peste 2,4 miliarde de euro pentru reformarea sistemului sanitar, din care o parte semnificativă este dedicată digitalizării.

Ce ar trebui să se întâmple pentru ca piețele energetice să se stabilizeze

16:37

ANALIZĂ

De ce bat în retragere giganții auto în procesul de electrificare

15:27

ANALIZĂ

Totuși, barierele birocratice, lipsa de personal specializat în redactarea proiectelor și dificultățile în elaborarea de aplicații conforme cu cerințele europene blochează accesul spitalelor la acești bani. În ciuda disponibilității fondurilor și a exemplelor internaționale de succes, majoritatea spitalelor rămân paralizate de incompetență și lipsă de viziune.

Spitalele private accelerează, cele publice frânează modernizarea

În timp ce spitalele publice rămân în urmă, sectorul privat ia un avans accelerat. Conform datelor Horváth, peste 70% dintre clinicile și spitalele private de top din România folosesc deja soluții digitale integrate, inclusiv platforme de telemedicină și sisteme moderne de management al pacienților.

În comparație, doar 30% dintre medicii din sistemul public utilizează constant Dosarul Electronic de Sănătate (DES), deși acesta este activ pentru 17 milioane de pacienți.

Discrepanțele dintre cele două sectoare sunt evidente și în ceea ce privește competențele digitale ale personalului. România se situează sub media europeană în clasamentul DESI (Digital Economy and Society Index) 2023, ceea ce reflectă nu doar lipsa infrastructurii, ci și un deficit major de instruire și cultură digitală în rândul personalului medical din sistemul public. De fapt, fără o strategie coerentă de formare și suport tehnic, investițiile în echipamente riscă să rămână doar pe hârtie.

Digitalizarea ar putea salva vieți, dar sistemul ignoră beneficiile concrete

Modernizarea sistemului medical nu înseamnă doar calculatoare și aplicații, ci înseamnă și eficiență, economie și mai ales, îmbunătățirea îngrijirii pacientului. Potrivit estimărilor Horváth, utilizarea roboților software pentru automatizarea proceselor administrative ar putea reduce timpul de lucru cu până la 50%.

Totodată, aplicațiile bazate pe inteligență artificială ar putea crește acuratețea diagnosticelor cu 20-30% și ar reduce cu până la 40% durata procesării imaginilor medicale. Iar telemedicina ar putea reduce cu un sfert numărul consultațiilor inutile față în față.

Maria Boldor, Managing Director Horváth România, subliniază că există deja toate elementele necesare pentru un salt major:

„Există finanțare, tehnologii testate și exemple internaționale de bună practică. Ceea ce lipsește este voința și capacitatea de a le integra într-un proiect coerent și sustenabil”.