Două mari orașe din România sunt în topul UE la nivelul de trai

Două orașe din România depășesc mari orașe din Vest la capitolul nivel de trai și satisfacție a locuitorilor.

Cu investiții constante, o infrastructură modernizată și cu un ritm economic accelerat, cele două centre urbane sunt adevărate exemple pentru dezvoltarea locală din Europa de Est.

Două orașe românești, mai prospere decât capitale din Europa de Vest

Foto: Eurostat

Dacia pregătește un nou program de plecări voluntare

08:49

Piața utilajelor de construcții din România a scăzut cu 19% în 2025. Ajustare puternică după anii de vârf ai sectorului

08:14

Standardul de viață în două orașe din România a ajuns să depășească media europeană. Locuitorii se bucură de o putere de cumpărare mai mare decât cei din metropole europene importante. Țara noastră surprinde Europa printr-un contrast tot mai evident care există între regiunile aflate în plină dezvoltare și cele rămase în urmă din punct de vedere economic, potrivit datelor Eurostat, citate de Gândul.ro.

Potrivit datelor publicate de Eurostat, cele două orașe românești care s-au situat peste media Uniunii Europene sunt Bucureștiul și Cluj-Napoca. Acestea nu excelează doar în ceea ce privește produsul intern brut pe locuitor, ci și la nivelul puterii reale de cumpărare.

În 2023, PIB-ul mediu pe cap de locuitor la nivelul Uniunii Europene a fost de 38.100 PPS (n.n. – standarde de putere de cumpărare). Acest nivel reprezintă o creștere față de cele 36.000 PPS înregistrate cu un an înainte. Indicatorul PPS oferă o imagine mai fidelă asupra nivelului de trai, deoarece ține cont de diferențele de preț dintre țări, nu doar de valorile nominale.

Bucureștiul și Clujul, peste media UE

În mod surprinzător, Bucureștiul a depășit cu mult această medie, înregistrând 87.400 PPS. Totalul este mai mare decât dublul valorii europene. Capitala României a depășit orașe importante din sudul Europei, precum Roma (46.900 PPS), Milano (69.200 PPS), Stockholm (58.300 PPS), Praga (73.500 PPS) sau Budapesta (64.100 PPS). În plus, Bucureștiul se apropie de top 10 al celor mai bogate regiuni europene.

Performanța Bucureștiului se explică prin concentrarea investițiilor străine și prin nivelul mai ridicat al salariilor. De asemenea, o contribuție importantă a avut-o și prezența aici a numeroase companii multinaționale. În ultimele două decenii, Capitala s-a dezvoltat accelerat, devenind un pol al serviciilor, tehnologiei și industriei financiare din Europa de Est.

Pe locul al doilea în clasamentul național se află Cluj-Napoca. Orașul de la poalele Dealului Feleacului a înregistrat un PIB per capita de 43.500 PPS, depășind la rându-i media UE. Considerat motorul economic al Transilvaniei, Clujul s-a reinventat ca hub IT și universitar de referință. Orașul de pe Someș a atras investiții, forță de muncă tânără și o economie diversificată. Nivelul de trai este, în multe privințe, comparabil cu cel al orașelor vest-europene de dimensiuni similare.

Clujul este și el peste media europeană, depășind Madridul și Barcelona și apropiindu-se de Berlin (44.300 PPS). Și alte regiuni din România sunt pe cale să depășească media europeană: Timiș (38.000 PPS), Gorj (36.400 PPS) sau Constanța (34.900 PPS).

Cele mai bogate și cele mai sărace regiuni

La nivelul întregii Uniuni Europene, regiunile irlandeze Dublin (139.500 PPS) și South-West (137.300 PPS) se află în fruntea topului prosperității. Acestea sunt urmate de orașul german Wolfsburg (136.500 PPS) și de Paris (126.900 PPS). Aceste regiuni se caracterizează printr-o productivitate ridicată, o concentrare semnificativă a sediilor de mari corporații și industrii performante. Sunt factori care generează un nivel excepțional al calității vieții.

Totuși, contrastele de natură economică rămân în continuare foarte mari. În timp ce unele regiuni se bucură de standarde de viață comparabile cu cele din America de Nord, altele se află mult sub media europeană. Cea mai scăzută valoare a PIB-ului pe cap de locuitor sau fost înregistrate în Mayotte, un arhipelag ce aparține de Franța, situat în Oceanul Indian, între Madagascar și coasta Mozambicului, cu 10.500 PPS. De asemenea, la sud de Dunăre, orașele Haskovo și Silistra au avut fiecare un PIB per capita de 11.100 PPS.

România nu face excepție de la această polarizare. În timp ce Bucureștiul și Cluj-Napoca confirmă tendința de creștere economică rapidă, majoritatea regiunilor țării continuă să se situeze sub media UE. La noi, cele mai sărace regiuni sunt Giurgiu, Vaslui și Botoșani. În schimb, Ungaria și Polonia au câte o regiune cu un PIB per capita de sub 15.000 PPS.

Conform sursei citată, numeroase regiuni din cele două țări vecine figurează în partea inferioară a topului, cu niveluri sub 15.000 PPS per locuitor.