Prima pagină » PIB-ul României a crescut cu 1,2% în trimestrul II din 2025

PIB-ul României a crescut cu 1,2% în trimestrul II din 2025

PIB-ul României a crescut cu 1,2% în trimestrul II din 2025
Foto: Shutterstock

Economia României a înregistrat o creștere de 1,2% a PIB-ului în trimestrul al doilea din 2025, comparativ cu primul trimestru al anului.

Această evoluție confirmă o tendință pozitivă de redresare economică, susținută de creșterea consumului intern și de relansarea investițiilor.

Semne de consolidare economică: PIB-ul României, creștere trimestrială de 1,2%

PIB-ul României a crescut cu 1,2% în trimestrul II din 2025

Foto: Freepik

Institutul Național de Statistică (INS) a publicat vineri, 10 octombrie, noile date privind evoluția Produsului Intern Brut (PIB) în trimestrul II din 2025. Acestea arată o creștere de 0,3% față de același trimestru din 2024, pe seria brută, și de 2,3% pe seria ajustată sezonier.

Conform INS, în primele șase luni din 2025, PIB-ul a înregistrat un avans de 0,3% comparativ cu primul semestru din 2024, pe seria brută, și de 1,5% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier pentru perioadele anterioare a fost revizuită față de varianta provizorie publicată anterior, în septembrie 2025. Și asta, ca urmare a actualizării datelor pentru perioada 2018-2024 și a recalculării estimărilor pentru trimestrul II din 2025.

Potrivit noilor estimări, PIB-ul ajustat sezonier din trimestrul II 2025 a fost de 467.684,1 milioane lei la prețuri curente. Vorbim despre o creștere cu 1,2% față de trimestrul I și cu 2,3% față de același trimestru din 2024. Pentru primul semestru al anului, valoarea PIB-ului a fost estimată la 926.920,4 milioane lei la prețuri curente. Ea reprezintă un avans real de 1,5% față de perioada similară a anului trecut.

În ceea ce privește seria brută, PIB-ul estimat pentru trimestrul II 2025 a fost de 446.486,9 milioane lei, în urcare cu 0,3% comparativ cu trimestrul II 2024, iar pentru semestrul I – 821.829,0 milioane lei, cu o creștere de 0,3% față de semestrul I 2024.

Cum au evoluat principalele sectoare economice

Față de varianta provizorie anterioară, dinamica PIB nu s-a modificat. Dar, valoarea adăugată brută a crescut ușor, cu 0,1%. Analizând pe ramuri de activitate, se observă următoarele modificări:

  • Agricultura, silvicultura și pescuitul. Contribuția a rămas la 0,0%, iar volumul de activitate a crescut ușor, de la 102,5% la 102,6%.
  • Industria. Nu a contribuit la creșterea PIB, însă volumul de activitate a urcat de la 99,8% la 99,9%.
  • Construcțiile. Contribuția a crescut de la 0,1% la 0,2%, cu un volum de activitate majorat la 102,9%.
  • Comerțul, transporturile, depozitarea, hotelurile și restaurantele. Contribuția s-a menținut la 0,1%, în timp ce volumul activității a urcat de la 100,4% la 100,6%.
  • Informațiile și comunicațiile. Contribuția la PIB a rămas la +0,1%, dar volumul de activitate a scăzut ușor, de la 101,2% la 101,1%.
  • Intermedierile financiare și asigurările. Nu au contribuit la creșterea PIB, însă volumul de activitate a crescut marginal, de la 99,1% la 99,2%.
  • Tranzacțiile imobiliare. Contribuția a trecut de la -0,1% la 0,0%, iar volumul activității a urcat la 99,5%.
  • Activitățile profesionale, științifice, tehnice și de servicii suport. Contribuția s-a menținut la -0,3%, fără modificări în volumul activității (96,9%).
  • Administrația publică, sănătatea, educația și asistența socială. Fără contribuție la creșterea PIB și fără modificări ale volumului de activitate (99,8%).
  • Activitățile culturale, recreative și alte servicii. Fără contribuție la PIB, cu volum constant (100,7%).

Impozitele și consumul populației, factori cheie

În ceea ce privește impozitele nete pe produs, volumul acestora a scăzut cu 0,3 puncte procentuale, de la 103,2% la 102,9%. Din perspectiva utilizării PIB-ului, se remarcă următoarele ajustări:

  • Consum final al gospodăriilor populației. Contribuția s-a redus de la 0,9% la 0,6%, pe fondul scăderii volumului de la 101,2% la 100,9%;
  • Consum final individual al administrațiilor publice. A trecut de la -0,1% la +0,2%, urmare a majorării volumului de la 98,6% la 102,2%;
  • Consum final colectiv efectiv al administrațiilor publice. S-a diminuat de la -0,2% la -0,5%, din cauza scăderii volumului de la 98,8% la 95,3%;
  • Formarea brută de capital fix. A păstrat aceeași contribuție (-0,1%), cu un volum de activitate ușor crescut, de la 99,7% la 99,8%.

În plus, INS a anunțat o revizuire a datelor PIB pentru perioada 2018-2022, în conformitate cu cerințele Eurostat, care include:

  • îmbunătățirea estimărilor privind serviciile de intermediere financiară indirect măsurate (SIFIM);
  • actualizarea metodologiei de calcul pentru bacșișuri;
  • revizuirea conturilor sectorului administrațiilor publice.
Alte articole importante
Eurostat: România a înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri la electricitate și gaze din UE în primul semestru
Macroeconomie
Eurostat: România a înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri la electricitate și gaze din UE în primul semestru
România a consemnat cele mai mari creșteri ale prețurilor la electricitate și gaze naturale pentru consumatorii casnici din Uniunea Europeană în prima jumătate a anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. În timp ce prețurile medii la nivelul UE au scăzut pentru ambele categorii de energie, în România electricitatea s-a scumpit cu 51,6%, iar […]
Cine sunt favoriții pentru a-i succeda Christinei Lagarde la conducerea BCE
Bănci-Asigurări-IFN
Cine sunt favoriții pentru a-i succeda Christinei Lagarde la conducerea BCE
Pablo Hernández de Cos și Klaas Knot sunt principalii candidați la președinția Băncii Centrale Europene (BCE), după ce Christine Lagarde și-a anunțat intenția de a părăsi funcția în februarie anul viitor. Cei doi au experiență îndelungată în băncile centrale, dar și viziuni diferite asupra politicii monetare, conturate inclusiv în perioada în care Mario Draghi conducea […]
Fitch schimbă perspectiva ratingului Franței în „negativă”, pe fondul creșterii datoriei și al blocajului politic
Economie mondială
Fitch schimbă perspectiva ratingului Franței în „negativă”, pe fondul creșterii datoriei și al blocajului politic
Agenția de rating Fitch a revizuit perspectiva ratingului Franței de la „stabilă” la „negativă”, avertizând că deteriorarea finanțelor publice și fragmentarea politică îngreunează stabilizarea datoriei. Deși ratingul suveran a fost menținut la „A+”, decizia indică un risc mai ridicat de retrogradare în perioada următoare, în contextul creșterii costurilor de finanțare și al dificultăților guvernului de […]
Bursa de Valori București a încheiat săptămâna pe plus. BET a urcat cu 0,88%
Piață de Capital - Fonduri
Bursa de Valori București a încheiat săptămâna pe plus. BET a urcat cu 0,88%
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat în creștere ultima ședință de tranzacționare a săptămânii, de vineri, 30 octombrie, în condițiile unor tranzacții totale de 102,76 milioane de lei, echivalentul a 19,23 milioane de euro. Principalul indice al pieței, BET, a avansat cu 0,88%, până la 35.129,76 puncte. Evoluția pozitivă a BVB s-a reflectat în […]
Inteligența artificială în firmele din România: 62% o folosesc, dar numai 3,3% au integrat-o în procesele de lucru
Tehnologie
Inteligența artificială în firmele din România: 62% o folosesc, dar numai 3,3% au integrat-o în procesele de lucru
Inteligența artificială este deja utilizată de numeroase firme din România, însă în majoritatea cazurilor rămâne un instrument folosit ocazional, fără integrare în procesele interne și fără reguli clare de utilizare. Un studiu realizat pe 1.003 companii arată că 61,7% dintre firmele cu cel puțin zece angajați folosesc IA într-o formă sau alta, dar numai 13,5% […]
Ce nu a funcționat în rețeaua feroviară de mare viteză a Spaniei: investiții dezechilibrate, întreținere și întârzieri tehnologice
Economie mondială
Ce nu a funcționat în rețeaua feroviară de mare viteză a Spaniei: investiții dezechilibrate, întreținere și întârzieri tehnologice
Rețeaua feroviară de mare viteză a Spaniei, considerată timp de decenii un simbol al modernizării țării, se confruntă cu întrebări serioase privind siguranța și întreținerea infrastructurii, după două accidente mortale produse în decurs de opt luni. Tragediile au readus în discuție prioritățile de investiții, starea sistemelor de semnalizare și întârzierile în adoptarea tehnologiilor europene menite […]