România, campioană absolută în UE la capitolul deficit guvernamental

România a încheiat anul trecut cu cel mai mare deficit guvernamental dintre țările membre ale Uniunii Europene.

Țara noastră a depășit cu mult pragul de referință de 3% din PIB impus de regulile fiscale europene. Această situație reflectă dezechilibrele persistente dintre veniturile și cheltuielile statului, amplificate de creșterea costurilor bugetare și de un nivel redus al colectării fiscale.

România conduce topul UE la deficit guvernamental în 2024

România, campioană absolută în UE la capitolul deficit guvernamental

Acord istoric între SUA și Australia în sectorul pământurilor rare

18:00

Implantul electronic care redă vederea persoanelor oarbe, cu o rată de succes de 84%

17:26

Ponderea deficitului guvernamental în PIB a scăzut în 2024 atât în zona euro, de la 3,5% în 2023 la 3,1%, cât și în întreaga UE, de la 3,4% la 3,1%. În contrast, România a înregistrat anul trecut cel mai mare deficit guvernamental din blocul comunitar, potrivit datelor publicate, marți, de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Majoritatea statelor din UE au raportat deficit în 2024. Excepție au făcut Danemarca (4,5%), Cipru (4,1%), Irlanda (4%), Grecia (1,2%), Luxemburg (0,9%) și Portugalia (0,5%). Cele mai mari dezechilibre s-au înregistrat în România (- 9,3% din PIB), Polonia (- 6,5%), Franța (- 5,8%) și Slovacia (- 5,5%). În total, 12 țări aveau deficite de 3% sau mai mari din PIB.

Eurostat publică date privind deficitul și datoria guvernamentală pentru perioada 2021-2024. Statisticile au fost realizate pe baza raportărilor oficiale transmise de statele membre în a doua notificare din 2025, în contextul procedurii de deficit excesiv. România se află sub această procedură din 2020.

Datoria guvernamentală a României a crescut cu 5,5%

În ceea ce privește datoria guvernamentală, ponderea acesteia în PIB a crescut în zona euro. Mai exact, de la 87% la sfârșitul lui 2023, la 87,1% în 2024. La nivelul blocului comunitar, ponderea datoriei guvernamentale a crescut de la 80,5% la 80,7%. Cele mai reduse niveluri se înregistrau în Estonia (23,5%), Bulgaria (23,8%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (30,5%), Suedia (34%) și Lituania (38%).

În schimb, 12 state aveau datorii de peste 60% din PIB. Grecia conduce acest top cu 154,2%, urmată fiind de Italia (134,9%), Franța (113,2%), Belgia (103,9%) și Spania (101,6%).

Cheltuielile guvernamentale din zona euro au reprezentat 49,5% din PIB în decursul anului trecut. În schimb, veniturile au fost de 46,4%. La nivelul UE, cheltuielile au ajuns la 49,2% din PIB, iar veniturile la 46%. Comparativ cu 2023, atât cheltuielile, cât și veniturile au înregistrat creșteri în UE și în zona euro.

Pentru România, datoria guvernamentală a urcat în 2024 la 54,8% din PIB. Spre comparație, aceasta era de 49,3% în 2023 și de 48,1% în 2022. Deficitul s-a situat la nivelul de 9,3% din PIB față de 6,7% în 2023 și 6,5% în 2022. Produsul Intern Brut a crescut la aproape 1.760 de miliarde de lei în 2024, comparativ cu 1.590 de miliarde de lei în 2023 și cu 1.384 de miliarde de lei în 2022.