Dracula are competiție! Sârbii vor să facă bani din turism cu vampiri și să reînvie satul Kisiljevo, leagănul mondial al băutorilor de sânge

Când auzi de vampiri, primul gând zboară, inevitabil, către România și către legendarul Dracula. Însă, surpriză! În Serbia, la doar 100 de kilometri est de Belgrad, se află satul Kisiljevo, un loc cu o poveste la fel de sângeroasă și fascinantă, care își revendică titlul de „leagăn mondial al vampirilor”. Aici, acum trei sute de ani, ar fi fost văzut pentru prima oară un vampir adevărat, iar localnicii sunt hotărâți să transforme această legendă într-un magnet turistic de proporții.

Un vampir sârb înaintea lui Dracula

Pentru a păși pe urmele lui Petar Blagojevic, primul vampir atestat oficial, trebuie să vizitezi un cimitir micuț, înconjurat de câmpuri agricole și un lac liniștit. Aici, în vara anului 1725, sătenii au dezgropat cadavrul lui Petar, suspectând că acesta se trezea noaptea din morți pentru a face ravagii printre cei vii.

„A fost o zi de iunie sau iulie. Au chemat un preot și au deschis mormântul”, povestește Mirko Bogicevic, a cărui familie trăiește în Kisiljevo de unsprezece generații. „Au găsit un corp complet intact. Când i-au străpuns inima cu o țepușă făcută din lemn de păducel, sânge proaspăt a început să-i curgă din gură și urechi. Toți cei care au fost acolo au putut vedea că nu este o glumă”, adaugă fostul primar și biograful neoficial al vampirului.

Analiză FT: România, printre statele europene cu cele mai mari pierderi provocate de valurile de căldură. Costurile reale depășesc cu mult estimările oficiale

10:25

Analiză ESET: Peste 25.000 de aptitudini AI au fost considerate suspecte, iar mii conțineau malware

18:57

Originea cuvântului „vampir” și intervenția medicilor austrieci

Povestea lui Petar Blagojevic s-a răspândit rapid, ajungând până la Viena, unde ofițerii imperiali au trimis o misiune să investigheze. Medicii austrieci, veniți să analizeze fenomenul, au fost cei care au introdus în limbajul european termenul „vampir”, deși originea sa rămâne un mister.

„Există un vechi cuvânt bulgar, ‘upior’, care înseamnă ‘om rău’. În opinia mea, sătenii au rostit acest cuvânt de mai multe ori, medicii au înțeles greșit și au trecut ‘vampir’ în raportul lor”, explică Clemens Ruthner, directorul Centrului European de Studii de la Trinity College din Dublin, citat de Agerpres.

Astfel, sub penița medicilor austrieci, s-a născut și conceptul de vampirism.

Redescoperirea mormântului și misterele radiesteziei

După trei secole, puțini știu că Serbia este locul de naștere al primului vampir atestat, cu excepția locuitorilor din Kisiljevo. Aceștia au redescoperit mormântul lui Blagojevic, uitat de timp.

„Am condus ancheta în urmă cu câțiva ani cu practicanți ai radiesteziei – oameni care localizează fluxuri energetice în pământ”, povestește profesorul de istorie Nenad Mihajlovic. „Doar că în locul ăsta s-a întâmplat ceva cu adevărat neobișnuit: baghetele pe care le-au folosit s-au orientat efectiv în jos, înspre pământ. Ei nu au mai văzut niciodată așa ceva.”

Mormântul, al cărui monument funerar a fost erodat de vreme, prezenta semne neobișnuite, iar rămășițele lui Blagojevic au fost în cele din urmă arse, iar cenușa aruncată în lac.

Vampirii, magia și economia locală

Localnicii din Kisiljevo văd în aceste legende un potențial turistic uriaș. „Potențialul este imens”, afirmă Dajana Stojanovic, directorul biroului turistic din regiune.

„Multe mituri și legende sunt legate de regiunea noastră. Și nu vorbesc doar despre povestea lui Petar Blagojevic, ci și despre magia valahă. Fiecare sat are propriile sale tradiții,” adaugă ea, făcând referire la ritualurile, uneori încărcate de magie neagră, care persistă în această zonă de la granița cu România.

Mirko Bogicevic completează:

„Cred că există lucruri care nu pot fi explicate. Sufletele noastre nu sunt doar în noi. Iar dacă credem în viață după moarte, în Iisus, de ce să nu credem și în așa ceva?”

Vampirismul – o explicație pentru necunoscut

Cercetătorul Clemens Ruthner oferă o perspectivă rațională asupra fenomenului vampirismului: „Vampirismul, la fel ca și vrăjitoria, sunt modele foarte comune pentru a explica ceea ce nu putem explica. În special fenomene colective, cum ar fi epidemiile.” El susține că o epidemie de antrax din Serbia începutului de secol XVIII ar fi fost interpretată greșit ca o activitate vampirică.

„Povestea vampirismului ține de gândirea magică – mai degrabă decât să-ți imaginezi un motiv necunoscut, cum ar fi bacteriile, găsești un vinovat: o persoană malefică moare și trage alți oameni după ea în mormânt,” spune Ruthner.

Pregătiți-vă pentru vizită: usturoi, rakija și piper la îndemână!

La Kisiljevo, localnicii nu lasă nimic la voia întâmplării. Sticlele cu rakija, „apa vie” a sârbilor, funiile de usturoi și punguțele cu piper sunt mereu pregătite – doar în caz de nevoie. Așadar, dacă vreți să vă aventurați pe urmele vampirilor adevărați, Kisiljevo vă așteaptă cu povești sângeroase, mistere și, bineînțeles, o doză sănătoasă de ospitalitate sârbească!

Astfel, în timp ce România rămâne țara lui Dracula, Serbia încearcă să-și croiască propriul drum în lumea vampirilor, transformând un mit vechi de trei secole într-o oportunitate turistică care promite să atragă curioși din întreaga lume. Cine știe? Poate că Dracula are acum un rival serios la poarta cimitirului.