E adevărat că se întâmplă mai multe dezastre decât altădată?

În ultimele luni, lumea a fost zguduită, la propriu, de tot felul de dezastre naturale: inundațiile devastatoare din Texas, în iunie 2025, care au  dus la strămutarea a mii de oameni, cutremurele de magnitudine 5,7 și 5,8 care au lovit Guatemala pe 8 și, respectiv, 29 iulie, un cutremur de 7,3 grade în Alaska, care a declanșat alerte de tsunami în tot Pacificul de Nord. Cel mai recent, un cutremur masiv de 8,8 grade în largul coastelor Rusiei, tot pe 29 iulie – unul dintre cele mai puternice înregistrate vreodată – care a generat alerte de tsunami în întreaga regiune a Pacificului.

Este firesc să avem impresia că dezastrele naturale sunt tot mai frecvente. Dar această impresie ar putea reflecta, de fapt, capacitatea noastră îmbunătățită de a detecta, raporta și înregistra aceste evenimente – și faptul că, în contextul unui ciclu global de știri 24/7, aflăm aproape instantaneu despre incidente petrecute în colțuri îndepărtate ale lumii. Această ipoteză este ceva mai plauzibilă decât cea că am asista la o creștere reală a numărului incidentelor, comentează Foundation for Economic Education. Ce putem spune cu siguranță este că, în ciuda creșterii populației globale, oamenii de astăzi au șanse mult mai mari să supraviețuiască dezastrelor decât aveau în urmă cu un secol.

Foto: Unsplash

YouTube a plătit peste 8 miliarde $ industriei muzicale în ultimul an

11:45

Cea mai sigură țară pentru turiști în 2026

11:00

Nu despre numărul dezastrelor este vorba, ci despre supraviețuire

Potrivit datelor din Baza Internațională de Date despre Dezastre, numărul deceselor provocate de dezastre naturale a scăzut dramatic în ultimul secol. Între 1900 și 1925, peste 12,8 milioane de oameni au murit din cauza dezastrelor naturale. Prin contrast, între 2001 și 2025, acest număr a scăzut la doar 1,6 milioane – o reducere de 88%, în condițiile în care populația globală s-a mărit de mai mult de patru ori în aceeași perioadă. Aceasta înseamnă că numărul mediu de decese per dezastru a scăzut dramatic. La începutul anilor 1900, în medie 60.000 de oameni mureau în fiecare dezastru. Astăzi, media este de doar 163 – o scădere de 99,7%.

Această evoluție reflectă un secol întreg de progrese tehnologice și de coordonare în reducerea riscurilor.

De ce mor mai puțini oameni?

Unul dintre motivele esențiale este progresul tehnologic: sistemele de avertizare timpurie, sateliții meteorologici, instrumentele de telecomunicație digitală și platformele de prognoză climatică au salvat milioane de vieți, facilitând evacuările la timp. Metodele de construcție rezistente la cutremure, modelele de simulare și infrastructura rezilientă au redus considerabil expunerea la riscuri. La fel de important este și rolul dezvoltării economice și al urbanizării mai bine planificate. Creșterea nivelului de trai le-a permis mai multor oameni să trăiască în condiții mai sigure și să aibă acces la educație, informații și servicii de urgență mai bune.

În acest sens, cifrele susțin teza economistului Julian Simon, care argumenta în The Ultimate Resource (1981) că ingeniozitatea umană – nu resursele naturale – este cea mai valoroasă resursă pentru a face față marilor provocări ale umanității. Potrivit lui Simon, creativitatea, inovația și acumularea de cunoștințe în societățile libere ne permit să depășim amenințări care în trecut ar fi fost fatale. Scăderea impresionantă cu 88% a numărului de decese cauzate de dezastre naturale din 1900 până azi oferă o validare empirică puternică acestei perspective: nu doar că ne confruntăm cu mai multe dezastre, dar le supraviețuim mai bine datorită a ceea ce el identifica drept adevărata sursă a progresului.

Foto: Unsplash

O lecție din istorie

Aceasta nu înseamnă că pericolul a dispărut sau că dezastrele nu mai reprezintă o amenințare, comentează sursa citată. Odată cu schimbările climatice și cu concentrarea urbană, riscurile rămân ridicate, mai ales pentru țările cu venituri mici, care își dezvoltă încă infrastructura și sistemele de răspuns. Dar, dacă ultimul secol ne învață ceva, este că progresul tehnologic și economic nu oferă doar prosperitate, ci și protecție. În multe cazuri, are un impact profund umanitar – mai puternic decât orice măsură de politică publică.