Prima pagină » Cât mai poate Rusia să susțină efortul de război fără să se prăbușească economic. Economia Rusiei, sub lupă

Cât mai poate Rusia să susțină efortul de război fără să se prăbușească economic. Economia Rusiei, sub lupă

ANALIZĂ
Cât mai poate Rusia să susțină efortul de război fără să se prăbușească economic. Economia Rusiei, sub lupă
Economia Rusiei: cât mai poate susține efortul de război. Foto: Freepik

Economia Rusiei se află într-un echilibru fragil, oscilând între stagnare și rezistență financiară. Deși riscă recesiunea, experții spun că Moscova poate continua să finanțeze războiul din Ucraina ani la rând. Potrivit economiștilor, nu există obstacole majore care să împiedice în prezent finanțarea frontului.

Vladislav Inozemtsev, cofondator al Centrului pentru Analiză și Strategii în Europa (CASE), a explicat că „recesiunea nu mai înseamnă aproape nimic pentru stabilitatea economică și politică a Rusiei în acest moment”.

Economia Rusiei se apropie de recesiune

Deși cheltuielile militare au impulsionat temporar creșterea, economia Rusiei arată tot mai multe semne de încetinire. Inflația rămâne ridicată și combinată cu o stagnare evidentă. După un vârf de 10,3% în martie, inflația a coborât la 8% în septembrie, dublu față de ținta Băncii Rusiei, care este de 4%.

Cu toate acestea, banca centrală a redus de patru ori consecutiv rata de referință. Pe 24 octombrie, aceasta a ajuns la 16,5%, o decizie surprinzătoare pentru piețe. Rata ridicată a dobânzilor și lipsa acută de forță de muncă, șomajul fiind la 2,1%, limitează creșterea economică.

Produsul intern brut al Rusiei a crescut cu 1,4% în primul trimestru din 2025 și cu 1,1% în al doilea. Aceasta este o scădere față de creșterile de 4,1% din 2023 și 2024. Totodată, indicele PMI al S&P Global Rusia a coborât la 46,6 în septembrie, semnalând cea mai slabă activitate privată din octombrie 2022.

Economiștii de la Oxford Economics estimează o creștere modestă de 0,2% în trimestrul al treilea. Aceștia adaugă că „recentele sancțiuni asupra petrolului ar putea împinge economia Rusiei în recesiune”.

Antreprenorii ruși se așteaptă la o perioadă dificilă

„Sentimentul din mediul de afaceri este, în general, sumbru. Antreprenorii prevăd stagnare economică, cerere în scădere și taxe mai mari”, a declarat Vladislav Inozemtsev pentru Euronews.

Acesta estimează o recesiune moderată în lunile următoare, urmată de o creștere zero în 2025 și o contracție între 1% și 1,4% în 2026.

Potrivit unui raport CASE, economia Rusiei s-a adaptat la starea de război. Aceasta se află într-un echilibru precar, cu perspective slabe de dezvoltare în următorul deceniu.

Sancțiunile nu reușesc să frâneze economia Rusiei

În octombrie 2025, Uniunea Europeană și Statele Unite au introdus noi sancțiuni împotriva Moscovei. Acestea completează lista măsurilor aplicate din 2022. SUA au vizat direct companiile petroliere Rosneft și Lukoil. În timp ce UE a adoptat al 19-lea pachet de sancțiuni, care include interdicția totală a importurilor de gaz natural lichefiat rusesc începând din 2027. De asemenea, include blocarea importurilor de petrol de la Rosneft și Gazprom Neft.

Aceste măsuri, menite să „sporească presiunea asupra economiei de război a Rusiei”, interzic investițiile. De asemenea, restricționează accesul la servicii financiare și comerțul cu materiale critice pentru industria militară.

Totuși, Kremlinul susține că aceste restricții nu vor afecta strategia sa economică. Rusia continuă să exporte produse esențiale. Acestea includ petrol, gaze, îngrășăminte, cereale și metale prețioase. Ocolesc sancțiunile prin flota sa de tancuri petroliere „fantomă” și prin creșterea exporturilor către China și India.

Veniturile din energie sunt în scădere, dar nu decisive

Deși sancțiunile afectează veniturile din energie, acestea nu reprezintă principala sursă pentru finanțarea războiului.

„Putin nu plătește războiul cu dolarii sau yuanii din exporturi. El plătește soldații și muncitorii cu ruble pe care Banca Centrală le poate tipări sau le colectează din taxe interne, care au crescut cu 13,2% față de anul trecut”, a declarat Inozemtsev.

Datele CASE arată că ponderea veniturilor din petrol și gaze în bugetul federal a scăzut de la peste 50% în perioada 2011–2014 la doar 25% la jumătatea anului 2025. În septembrie, bugetul a încasat 582,5 miliarde de ruble din hidrocarburi, echivalentul a 6,3 miliarde de euro, cu 25% mai puțin decât în 2024.

Chiar și atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești nu au redus semnificativ exporturile.

„Dacă o rafinărie este distrusă, procentul de țiței exportat crește, fiind trimis direct în porturi”, a explicat Inozemtsev.

Economia Rusiei rămâne susținută de fondurile interne

Economia Rusiei continuă să fie alimentată din interior. Experții de la Oxford Economics estimează că Rusia poate susține efortul militar timp de mai mulți ani. Acest lucru este posibil datorită fondului suveran, care reprezenta 5,9% din PIB în septembrie, din care 1,9% lichidități.

Deficitul bugetar estimat la 2,6% din PIB este acoperit prin împrumuturi interne. Datoria națională a Rusiei urmează să ajungă la 17,7% din PIB până la finalul anului 2025, un nivel considerat stabil.

„Guvernul va putea finanța războiul atâta timp cât deficitul rămâne gestionabil și poate fi acoperit parțial din fondul suveran și prin împrumuturi pe piața internă”, au precizat economiștii de la Oxford Economics.

Potrivit lui Inozemtsev, depozitele private din băncile rusești sunt suficiente. Acestea sunt „de cinci ori mai mari decât întregul buget militar al anului 2025”.

Acesta a concluzionat:

„Să nu ne amăgim crezând că scăderea exporturilor va submina curând capacitatea lui Putin de a continua războiul. Poate vom reveni asupra acestui subiect abia la finalul lui 2027.”

Elina Ribakova, expertă la Bruegel, a adăugat că

„Rusia va continua probabil să exporte petrol, dar cu reduceri de preț și prin intermediari care maschează originea țițeiului. În cazul Chinei, este aproape imposibil de monitorizat tranzacțiile.”

Alte articole importante
Autoritatea Vamală Română pune în funcțiune un nou sistem de scanare cu raze X în Portul Constanța
Companii
Autoritatea Vamală Română pune în funcțiune un nou sistem de scanare cu raze X în Portul Constanța
Autoritatea Vamală Română a finalizat punerea în funcțiune a unui nou sistem de scanare cu raze X pentru controlul vamal nedistructiv al mijloacelor de transport de marfă, instalat la Biroul Vamal de Frontieră Constanța. Noul echipament face parte dintr-un proiect finanțat prin PNRR, destinat modernizării infrastructurii de control vamal. Scanare modernă pentru întregul Port Constanța […]
Leonardo Badea (BNR): Globalizarea nu dispare, ci intră într-o etapă de renegociere a regulilor și raporturilor de putere
Leonardo Badea (BNR): Globalizarea nu dispare, ci intră într-o etapă de renegociere a regulilor și raporturilor de putere
Globalizarea nu se află la final, însă modelul economic care a dominat ultimele decenii trece printr-o transformare profundă. Regulile, stimulentele și raporturile de putere sunt renegociate, iar eficiența economică nu mai reprezintă singurul criteriu după care sunt luate deciziile, consideră Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României. Într-o analiză dedicată transformărilor economiei globale, Badea […]
Negrescu: Scăderea deficitului este o „luminiță de la capătul tunelului”, dar noul Guvern nu trebuie să o stingă prin măsuri populiste
Negrescu: Scăderea deficitului este o „luminiță de la capătul tunelului”, dar noul Guvern nu trebuie să o stingă prin măsuri populiste
Evoluția deficitului bugetar din primele șapte luni ale anului reprezintă un semnal pozitiv pentru România, însă rezultatele obținute pot fi puse în pericol dacă viitorul Guvern recurge la măsuri populiste sau abandonează procesul de consolidare fiscală, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, deficitul bugetului general consolidat a coborât la 2,34% din PIB […]
Doar unul din zece români a reușit să economisească în ultimul an. Încrederea în BNR a scăzut
Doar unul din zece români a reușit să economisească în ultimul an. Încrederea în BNR a scăzut
Doar 8,7% dintre români au reușit să pună bani deoparte în ultimul an, în timp ce unul din patru a fost nevoit să apeleze la economii sau să facă datorii pentru a-și acoperi cheltuielile de bază. În același timp, încrederea în Banca Națională a României a scăzut de la 4,1 la 3,8, pe o scală […]
Ziua în care bursa a pierdut de cinci ori mai mult decât România. Analiza cauzelor și efectelor prăbușirii de la BVB
Ziua în care bursa a pierdut de cinci ori mai mult decât România. Analiza cauzelor și efectelor prăbușirii de la BVB
Luni, în ultima zi a verii, Bursa de Valori București a trăit cea mai proastă ședință din ultimii doi ani. Indicele BET a căzut cu 3,61%, la 33.743,73 puncte. Toți indicii au închis pe roșu. Capitalizarea companiilor de pe piața principală a scăzut cu aproximativ 20,2 miliarde de lei — de la circa 718 la […]
Ministru Finanțelor: Dobânzile au trecut de 40 de miliarde de lei în primele șapte luni. „Este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani”
Macroeconomie
Ministru Finanțelor: Dobânzile au trecut de 40 de miliarde de lei în primele șapte luni. „Este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani”
Cheltuielile cu dobânzile au depășit 40 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, reprezentând una dintre principalele consecințe ale dezechilibrelor bugetare acumulate în ultimii ani, afirmă ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Declarațiile vin în contextul în care deficitul bugetar a coborât la 2,34% din PIB după primele șapte luni din 2026, […]