Prima pagină » Cât mai poate Rusia să susțină efortul de război fără să se prăbușească economic. Economia Rusiei, sub lupă

Cât mai poate Rusia să susțină efortul de război fără să se prăbușească economic. Economia Rusiei, sub lupă

ANALIZĂ
Cât mai poate Rusia să susțină efortul de război fără să se prăbușească economic. Economia Rusiei, sub lupă
Economia Rusiei: cât mai poate susține efortul de război. Foto: Freepik

Economia Rusiei se află într-un echilibru fragil, oscilând între stagnare și rezistență financiară. Deși riscă recesiunea, experții spun că Moscova poate continua să finanțeze războiul din Ucraina ani la rând. Potrivit economiștilor, nu există obstacole majore care să împiedice în prezent finanțarea frontului.

Vladislav Inozemtsev, cofondator al Centrului pentru Analiză și Strategii în Europa (CASE), a explicat că „recesiunea nu mai înseamnă aproape nimic pentru stabilitatea economică și politică a Rusiei în acest moment”.

Economia Rusiei se apropie de recesiune

Deși cheltuielile militare au impulsionat temporar creșterea, economia Rusiei arată tot mai multe semne de încetinire. Inflația rămâne ridicată și combinată cu o stagnare evidentă. După un vârf de 10,3% în martie, inflația a coborât la 8% în septembrie, dublu față de ținta Băncii Rusiei, care este de 4%.

Cu toate acestea, banca centrală a redus de patru ori consecutiv rata de referință. Pe 24 octombrie, aceasta a ajuns la 16,5%, o decizie surprinzătoare pentru piețe. Rata ridicată a dobânzilor și lipsa acută de forță de muncă, șomajul fiind la 2,1%, limitează creșterea economică.

Produsul intern brut al Rusiei a crescut cu 1,4% în primul trimestru din 2025 și cu 1,1% în al doilea. Aceasta este o scădere față de creșterile de 4,1% din 2023 și 2024. Totodată, indicele PMI al S&P Global Rusia a coborât la 46,6 în septembrie, semnalând cea mai slabă activitate privată din octombrie 2022.

Economiștii de la Oxford Economics estimează o creștere modestă de 0,2% în trimestrul al treilea. Aceștia adaugă că „recentele sancțiuni asupra petrolului ar putea împinge economia Rusiei în recesiune”.

Antreprenorii ruși se așteaptă la o perioadă dificilă

„Sentimentul din mediul de afaceri este, în general, sumbru. Antreprenorii prevăd stagnare economică, cerere în scădere și taxe mai mari”, a declarat Vladislav Inozemtsev pentru Euronews.

Acesta estimează o recesiune moderată în lunile următoare, urmată de o creștere zero în 2025 și o contracție între 1% și 1,4% în 2026.

Potrivit unui raport CASE, economia Rusiei s-a adaptat la starea de război. Aceasta se află într-un echilibru precar, cu perspective slabe de dezvoltare în următorul deceniu.

Sancțiunile nu reușesc să frâneze economia Rusiei

În octombrie 2025, Uniunea Europeană și Statele Unite au introdus noi sancțiuni împotriva Moscovei. Acestea completează lista măsurilor aplicate din 2022. SUA au vizat direct companiile petroliere Rosneft și Lukoil. În timp ce UE a adoptat al 19-lea pachet de sancțiuni, care include interdicția totală a importurilor de gaz natural lichefiat rusesc începând din 2027. De asemenea, include blocarea importurilor de petrol de la Rosneft și Gazprom Neft.

Aceste măsuri, menite să „sporească presiunea asupra economiei de război a Rusiei”, interzic investițiile. De asemenea, restricționează accesul la servicii financiare și comerțul cu materiale critice pentru industria militară.

Totuși, Kremlinul susține că aceste restricții nu vor afecta strategia sa economică. Rusia continuă să exporte produse esențiale. Acestea includ petrol, gaze, îngrășăminte, cereale și metale prețioase. Ocolesc sancțiunile prin flota sa de tancuri petroliere „fantomă” și prin creșterea exporturilor către China și India.

Veniturile din energie sunt în scădere, dar nu decisive

Deși sancțiunile afectează veniturile din energie, acestea nu reprezintă principala sursă pentru finanțarea războiului.

„Putin nu plătește războiul cu dolarii sau yuanii din exporturi. El plătește soldații și muncitorii cu ruble pe care Banca Centrală le poate tipări sau le colectează din taxe interne, care au crescut cu 13,2% față de anul trecut”, a declarat Inozemtsev.

Datele CASE arată că ponderea veniturilor din petrol și gaze în bugetul federal a scăzut de la peste 50% în perioada 2011–2014 la doar 25% la jumătatea anului 2025. În septembrie, bugetul a încasat 582,5 miliarde de ruble din hidrocarburi, echivalentul a 6,3 miliarde de euro, cu 25% mai puțin decât în 2024.

Chiar și atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești nu au redus semnificativ exporturile.

„Dacă o rafinărie este distrusă, procentul de țiței exportat crește, fiind trimis direct în porturi”, a explicat Inozemtsev.

Economia Rusiei rămâne susținută de fondurile interne

Economia Rusiei continuă să fie alimentată din interior. Experții de la Oxford Economics estimează că Rusia poate susține efortul militar timp de mai mulți ani. Acest lucru este posibil datorită fondului suveran, care reprezenta 5,9% din PIB în septembrie, din care 1,9% lichidități.

Deficitul bugetar estimat la 2,6% din PIB este acoperit prin împrumuturi interne. Datoria națională a Rusiei urmează să ajungă la 17,7% din PIB până la finalul anului 2025, un nivel considerat stabil.

„Guvernul va putea finanța războiul atâta timp cât deficitul rămâne gestionabil și poate fi acoperit parțial din fondul suveran și prin împrumuturi pe piața internă”, au precizat economiștii de la Oxford Economics.

Potrivit lui Inozemtsev, depozitele private din băncile rusești sunt suficiente. Acestea sunt „de cinci ori mai mari decât întregul buget militar al anului 2025”.

Acesta a concluzionat:

„Să nu ne amăgim crezând că scăderea exporturilor va submina curând capacitatea lui Putin de a continua războiul. Poate vom reveni asupra acestui subiect abia la finalul lui 2027.”

Elina Ribakova, expertă la Bruegel, a adăugat că

„Rusia va continua probabil să exporte petrol, dar cu reduceri de preț și prin intermediari care maschează originea țițeiului. În cazul Chinei, este aproape imposibil de monitorizat tranzacțiile.”

Alte articole importante
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata estimată a vieții profesionale, chiar dacă indicatorul a înregistrat o ușoară îmbunătățire în ultimii ani. Datele publicate de Eurostat arată că un român în vârstă de 15 ani este așteptat să petreacă în câmpul muncii, în medie, 32,7 ani, cu aproape […]
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Digitalizarea accelerată a ANAF schimbă fundamental relația dintre stat și mediul de afaceri. După introducerea sistemelor RO e-Factura, SAF-T, RO e-Transport și, mai recent, RO e-TVA, autoritățile fiscale au acces la un volum fără precedent de informații despre activitatea companiilor, iar următoarea etapă va fi utilizarea acestor date pentru controale fiscale mult mai țintite și […]
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Tehnologie
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Compania finlandeză Nokia, odinioară simbolul telefoanelor mobile indestructibile, traversează una dintre cele mai spectaculoase transformări din istoria sa. După ce a ieșit definitiv din afacerea telefoanelor, grupul s-a repoziționat în centrul revoluției inteligenței artificiale, furnizând infrastructura care face posibilă funcționarea marilor centre de date AI. Strategia începe să dea rezultate: veniturile din acest segment cresc […]
Ce se întâmplă cu banii din factura de telefon și internet. Analiză: Din 100 de lei plătiți, doar 7 lei ajung în salariile angajaților
Tehnologie
Ce se întâmplă cu banii din factura de telefon și internet. Analiză: Din 100 de lei plătiți, doar 7 lei ajung în salariile angajaților
Mai bine de jumătate din valoarea unei facturi de telecomunicații ajunge la furnizori și subcontractori, aproape 18% acoperă investițiile în infrastructură, iar statul încasează aproximativ 15,5% sub formă de taxe și contribuții. O analiză realizată de analistul financiar Iancu Guda arată cum sunt distribuiți banii plătiți lunar de clienți pentru serviciile de telefonie și internet […]
Dăianu: Majorarea taxelor era inevitabilă. Șeful Consiliului Fiscal spune că România poate evita noi impozite în 2027 dacă își ține deficitul sub control
Dăianu: Majorarea taxelor era inevitabilă. Șeful Consiliului Fiscal spune că România poate evita noi impozite în 2027 dacă își ține deficitul sub control
România nu avea cum să evite majorarea taxelor și impozitelor, în condițiile unui deficit bugetar foarte ridicat, însă dacă măsurile de consolidare fiscală vor fi aplicate consecvent, nu va mai fi nevoie de noi creșteri de taxe în 2027. Este mesajul transmis de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care estimează că economia ar putea reveni […]
IMM-urile, prinse între birocrație, deficit și lipsa digitalizării. Leonardo Badea: „O parte din fragilitatea IMM-urilor este indusă chiar de stat”
Companii
IMM-urile, prinse între birocrație, deficit și lipsa digitalizării. Leonardo Badea: „O parte din fragilitatea IMM-urilor este indusă chiar de stat”
Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, avertizează că mediul de afaceri din România este afectat nu doar de provocările economice, ci și de probleme generate chiar de stat. Oficialul băncii centrale susține că birocrația excesivă, lipsa de predictibilitate a politicilor publice și dificultățile de finanțare slăbesc reziliența IMM-urilor, în timp ce digitalizarea și inteligența artificială ar putea […]