Cele șase obstacole care frânează economia Rusiei. Semnale alarmante din interiorul sistemului

Economia Rusiei și-a epuizat modelul anterior de creștere și are nevoie de o transformare structurală profundă. Aceasta este concluzia principală desprinsă din dezbaterile celui de-al șaptelea Forum Academic Economic de la Moscova, prezentate în revista Volnaya Ekonomika, ediția numărul 35.

Specialiștii reuniți la eveniment au descris cele mai serioase limitări cu care se confruntă economia țării. Acestea includ lipsa forței de muncă, declinul exporturilor energetice și stagnarea inovației tehnologice, scrie MoscowTimes.

Economia Rusiei, afectată de lipsa dublă de resurse: muncă și capital

Prima constrângere majoră a economiei Rusiei este lipsa simultană de forță de muncă și capital. Directorul Institutului de Prognoză Economică al Academiei Ruse de Științe, Aleksandr Șirov, a declarat:

Vânzările LVMH revin pe creștere după luni de declin

14:51

Cum este pusă moda rapidă la plată. Europa trece la ofensivă împotriva risipei textile

14:11

ANALIZĂ

„Pentru prima dată în istoria sovietică și rusă, ne confruntăm cu restricții severe atât asupra forței de muncă, cât și asupra dezvoltării capitalului.”

El a explicat că principalele obstacole pentru creșterea economică sunt deficitul de lucrători și incapacitatea industriei interne de construcții. Această industrie nu poate satisface cererea pieței interne. Alte riscuri sunt dezechilibrele comerciale și de cont curent.

Problema demografică și migrația dezechilibrată

Directorul Institutului Central de Economie și Matematică al Academiei Ruse de Științe, Albert Bakhtizin, a atras atenția asupra problemelor demografice.

„Rusia este o țară unică: ne aflăm printre primele zece națiuni atât ca donatori, cât și ca destinatari de migranți internaționali. Totuși, schimbul nostru cu restul lumii este inegal. Forța de muncă înalt calificată pleacă, iar majoritatea imigranților provin din CSI (88%), dintre care doar 8% au studii superioare”, a explicat el.

Restul migranților au doar educație secundară sau incompletă, ceea ce, potrivit lui Bakhtizin, „diminuează potențialul demografic al Rusiei”. Specialistul a adăugat că migranții necalificați afectează economia, în timp ce specialiștii din țările dezvoltate, dimpotrivă, contribuie la dezvoltarea sistemului economic.

Structura deficitară a cererii interne

Aleksandr Șirov a subliniat că structura cererii interne este un obstacol major pentru dezvoltarea sectorului privat.

„Dezvoltarea afacerilor private în Rusia este frânată de o structură primitivă a cererii”, a afirmat el.

În ultimele două decenii, veniturile populației au crescut de 2,2 ori, însă comportamentul de consum a rămas neschimbat. Potrivit lui Șirov, acest lucru se datorează „dinamicii accelerate a prețurilor la alimente, utilități și transport public, veniturilor reduse ale unei părți semnificative a populației și particularităților comportamentului de consum”.

Consecința directă este lipsa cererii pentru bunuri și servicii de calitate superioară.

Scăderea exporturilor și creșterea importurilor

O altă limitare serioasă a economiei Rusiei o reprezintă declinul exporturilor, în timp ce importurile rămân stabile. „În 2024, exporturile de energie (în volum) au scăzut cu 19% comparativ cu 2019. Exporturile de materii prime neenergetice s-au redus cu 6%, iar alte exporturi cu 37%, ceea ce a dus la o scădere totală de 24%”, a explicat Șirov. În același timp, importurile au crescut cu 7% în 2024 față de 2019. Expertul a menționat că obiectivul principal este „asigurarea unei contribuții cel puțin neutre a exporturilor nete la formarea PIB-ului”.

Declinul producției de petrol și pierderea poziției pe piața globală

Președintele Institutului Primakov de Economie Mondială și Relații Internaționale al Academiei Ruse de Științe, academicianul Aleksandr Dînkin, a avertizat că scăderea producției de petrol și pierderea cotei pe piața globală reprezintă un pericol major.

„Sectorul gazelor naturale se contractă vizibil, iar dificultățile din industria cărbunelui cresc. Industria petrolieră rămâne însă coloana vertebrală a economiei ruse”, a afirmat el.

Petrolul generează 80% din veniturile bugetului federal din petrol și gaze. Ponderea exporturilor de țiței și produse petroliere în totalul exporturilor de mărfuri a fost de 44% în 2024 și în primele două luni din 2025. Dînkin a precizat că o creștere cu un milion de tone pe an duce la majorarea veniturilor bugetului federal cu 54 de miliarde de ruble. Astfel, veniturile întregului sistem bugetar al Federației Ruse ar crește cu 63 de miliarde de ruble anual.

Potrivit calculelor Institutului de Economie Mondială și Relații Internaționale (IMEMO RAN), investițiile în industria petrolieră și de gaze ar trebui să atingă între 46 și 52 de trilioane de ruble (420–509 miliarde de dolari) în perioada 2025–2030. În caz contrar, un declin al producției de petrol este inevitabil. Dacă acest scenariu se concretizează, petrolul nu va mai contribui la susținerea economiei ruse.

Dînkin a subliniat că niciun alt sector, cu excepția agriculturii, nu poate genera venituri comparabile din exporturi. Subfinanțarea industriei petroliere și de gaze ar putea slăbi întreaga structură a economiei naționale.

Cercetarea și inovația, un potențial nevalorificat

Economia Rusiei suferă și din cauza decalajului în creștere față de țările dezvoltate în privința investițiilor în cercetare și dezvoltare. Economistul-șef al Corporației de Dezvoltare VEB.RF, Andrei Klepaci, a explicat că „diferența dintre Rusia și restul lumii în cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare se adâncește continuu”.

Din 2018, toate marile economii — inclusiv China și Statele Unite — au majorat semnificativ aceste cheltuieli. În Rusia, costurile de cercetare pe cercetător sunt de 3,5–4 ori mai mici decât în SUA. Totodată, acestea sunt de 2–2,5 ori mai mici decât în Germania sau Japonia. În comparație cu Franța, SUA, Polonia, Germania și Cehia, ponderea complexului științific și tehnologic în valoarea adăugată brută este mai mică de 1,3–1,9 ori.

Klepaci a afirmat că trecerea economiei ruse către industrii bazate pe cunoaștere și tehnologie avansată se va face treptat. Acest proces va fi fără progrese majore pe termen mediu. La rândul său, academicianul Serghei Glaziev, secretar de stat al Uniunii Rusia-Belarus, a avertizat:

„Rusia este probabil singura mare țară din lume în care numărul oamenilor de știință continuă să scadă. Are loc un exod al creierelor. Finanțarea științei și inovației este mult sub media globală și departe de nivelul țărilor avansate.”

Glaziev a subliniat că nevalorificarea potențialului științific și tehnologic — motorul principal al creșterii moderne — arată că Rusia ar putea evolua mai rapid și mai eficient. Acest lucru ar fi posibil dacă ar investi corespunzător.