Prima pagină » Cele șase obstacole care frânează economia Rusiei. Semnale alarmante din interiorul sistemului

Cele șase obstacole care frânează economia Rusiei. Semnale alarmante din interiorul sistemului

ANALIZĂ
Cele șase obstacole care frânează economia Rusiei. Semnale alarmante din interiorul sistemului
Cele șase obstacole care frânează economia Rusiei. Foto: Colaj Freepik

Economia Rusiei și-a epuizat modelul anterior de creștere și are nevoie de o transformare structurală profundă. Aceasta este concluzia principală desprinsă din dezbaterile celui de-al șaptelea Forum Academic Economic de la Moscova, prezentate în revista Volnaya Ekonomika, ediția numărul 35.

Specialiștii reuniți la eveniment au descris cele mai serioase limitări cu care se confruntă economia țării. Acestea includ lipsa forței de muncă, declinul exporturilor energetice și stagnarea inovației tehnologice, scrie MoscowTimes.

Economia Rusiei, afectată de lipsa dublă de resurse: muncă și capital

Prima constrângere majoră a economiei Rusiei este lipsa simultană de forță de muncă și capital. Directorul Institutului de Prognoză Economică al Academiei Ruse de Științe, Aleksandr Șirov, a declarat:

„Pentru prima dată în istoria sovietică și rusă, ne confruntăm cu restricții severe atât asupra forței de muncă, cât și asupra dezvoltării capitalului.”

El a explicat că principalele obstacole pentru creșterea economică sunt deficitul de lucrători și incapacitatea industriei interne de construcții. Această industrie nu poate satisface cererea pieței interne. Alte riscuri sunt dezechilibrele comerciale și de cont curent.

Problema demografică și migrația dezechilibrată

Directorul Institutului Central de Economie și Matematică al Academiei Ruse de Științe, Albert Bakhtizin, a atras atenția asupra problemelor demografice.

„Rusia este o țară unică: ne aflăm printre primele zece națiuni atât ca donatori, cât și ca destinatari de migranți internaționali. Totuși, schimbul nostru cu restul lumii este inegal. Forța de muncă înalt calificată pleacă, iar majoritatea imigranților provin din CSI (88%), dintre care doar 8% au studii superioare”, a explicat el.

Restul migranților au doar educație secundară sau incompletă, ceea ce, potrivit lui Bakhtizin, „diminuează potențialul demografic al Rusiei”. Specialistul a adăugat că migranții necalificați afectează economia, în timp ce specialiștii din țările dezvoltate, dimpotrivă, contribuie la dezvoltarea sistemului economic.

Structura deficitară a cererii interne

Aleksandr Șirov a subliniat că structura cererii interne este un obstacol major pentru dezvoltarea sectorului privat.

„Dezvoltarea afacerilor private în Rusia este frânată de o structură primitivă a cererii”, a afirmat el.

În ultimele două decenii, veniturile populației au crescut de 2,2 ori, însă comportamentul de consum a rămas neschimbat. Potrivit lui Șirov, acest lucru se datorează „dinamicii accelerate a prețurilor la alimente, utilități și transport public, veniturilor reduse ale unei părți semnificative a populației și particularităților comportamentului de consum”.

Consecința directă este lipsa cererii pentru bunuri și servicii de calitate superioară.

Scăderea exporturilor și creșterea importurilor

O altă limitare serioasă a economiei Rusiei o reprezintă declinul exporturilor, în timp ce importurile rămân stabile. „În 2024, exporturile de energie (în volum) au scăzut cu 19% comparativ cu 2019. Exporturile de materii prime neenergetice s-au redus cu 6%, iar alte exporturi cu 37%, ceea ce a dus la o scădere totală de 24%”, a explicat Șirov. În același timp, importurile au crescut cu 7% în 2024 față de 2019. Expertul a menționat că obiectivul principal este „asigurarea unei contribuții cel puțin neutre a exporturilor nete la formarea PIB-ului”.

Declinul producției de petrol și pierderea poziției pe piața globală

Președintele Institutului Primakov de Economie Mondială și Relații Internaționale al Academiei Ruse de Științe, academicianul Aleksandr Dînkin, a avertizat că scăderea producției de petrol și pierderea cotei pe piața globală reprezintă un pericol major.

„Sectorul gazelor naturale se contractă vizibil, iar dificultățile din industria cărbunelui cresc. Industria petrolieră rămâne însă coloana vertebrală a economiei ruse”, a afirmat el.

Petrolul generează 80% din veniturile bugetului federal din petrol și gaze. Ponderea exporturilor de țiței și produse petroliere în totalul exporturilor de mărfuri a fost de 44% în 2024 și în primele două luni din 2025. Dînkin a precizat că o creștere cu un milion de tone pe an duce la majorarea veniturilor bugetului federal cu 54 de miliarde de ruble. Astfel, veniturile întregului sistem bugetar al Federației Ruse ar crește cu 63 de miliarde de ruble anual.

Potrivit calculelor Institutului de Economie Mondială și Relații Internaționale (IMEMO RAN), investițiile în industria petrolieră și de gaze ar trebui să atingă între 46 și 52 de trilioane de ruble (420–509 miliarde de dolari) în perioada 2025–2030. În caz contrar, un declin al producției de petrol este inevitabil. Dacă acest scenariu se concretizează, petrolul nu va mai contribui la susținerea economiei ruse.

Dînkin a subliniat că niciun alt sector, cu excepția agriculturii, nu poate genera venituri comparabile din exporturi. Subfinanțarea industriei petroliere și de gaze ar putea slăbi întreaga structură a economiei naționale.

Cercetarea și inovația, un potențial nevalorificat

Economia Rusiei suferă și din cauza decalajului în creștere față de țările dezvoltate în privința investițiilor în cercetare și dezvoltare. Economistul-șef al Corporației de Dezvoltare VEB.RF, Andrei Klepaci, a explicat că „diferența dintre Rusia și restul lumii în cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare se adâncește continuu”.

Din 2018, toate marile economii — inclusiv China și Statele Unite — au majorat semnificativ aceste cheltuieli. În Rusia, costurile de cercetare pe cercetător sunt de 3,5–4 ori mai mici decât în SUA. Totodată, acestea sunt de 2–2,5 ori mai mici decât în Germania sau Japonia. În comparație cu Franța, SUA, Polonia, Germania și Cehia, ponderea complexului științific și tehnologic în valoarea adăugată brută este mai mică de 1,3–1,9 ori.

Klepaci a afirmat că trecerea economiei ruse către industrii bazate pe cunoaștere și tehnologie avansată se va face treptat. Acest proces va fi fără progrese majore pe termen mediu. La rândul său, academicianul Serghei Glaziev, secretar de stat al Uniunii Rusia-Belarus, a avertizat:

„Rusia este probabil singura mare țară din lume în care numărul oamenilor de știință continuă să scadă. Are loc un exod al creierelor. Finanțarea științei și inovației este mult sub media globală și departe de nivelul țărilor avansate.”

Glaziev a subliniat că nevalorificarea potențialului științific și tehnologic — motorul principal al creșterii moderne — arată că Rusia ar putea evolua mai rapid și mai eficient. Acest lucru ar fi posibil dacă ar investi corespunzător.

Alte articole importante
Producția militară în România ar putea ajunge la 4 miliarde de euro prin programul SAFE
Producția militară în România ar putea ajunge la 4 miliarde de euro prin programul SAFE
Ministrul Apărării, Radu Miruță, estimează că valoarea produselor militare fabricate în România, în cadrul programului SAFE, va ajunge între 3,5 și 4 miliarde de euro. Declarația vine în contextul în care autoritățile încearcă să revitalizeze industria națională de apărare și să crească ponderea producției locale. Potrivit ministrului Apărării, obiectivul este ca o parte semnificativă din […]
Criza motorinei se adâncește în România: principalele surse de import au dispărut
Criza motorinei se adâncește în România: principalele surse de import au dispărut
Piața carburanților din România se confruntă cu presiuni tot mai mari, după ce două dintre cele mai importante surse de import de motorină din luna februarie – Arabia Saudită și Bulgaria – aproape că au dispărut din peisaj în martie. Situația vine într-un moment critic, marcat de creșteri accelerate de prețuri și de tensiuni geopolitice […]
Datoria externă a României a atins pragul de 229,3 miliarde de euro în ianuarie
Datoria externă a României a atins pragul de 229,3 miliarde de euro în ianuarie
Datoria externă a României a crescut în ianuarie cu 1,9 miliarde de euro, semnalând presiuni suplimentare asupra echilibrelor financiare ale țării. Evoluția reflectă nevoia continuă de finanțare într-un context economic marcat de deficit bugetar ridicat și costuri de împrumut încă semnificative. România se împrumută mai mult: datoria externă a crescut în prima lună a anului […]
Bruxelles-ul promite o revoluție pentru startup-uri: companii înființate în 48 de ore, cu doar 100 de euro
Bruxelles-ul promite o revoluție pentru startup-uri: companii înființate în 48 de ore, cu doar 100 de euro
Uniunea Europeană pare să schimbe direcția în ceea ce privește sprijinul acordat startup-urilor, după ani în care accentul a fost pus mai degrabă pe reglementarea marilor companii tehnologice. Comisia Europeană urmează să prezinte o propunere amplă – „EU Inc.” – care ar putea simplifica radical înființarea firmelor în blocul comunitar. Proiectul, cunoscut sub numele de […]
Producția de energie eoliană a crescut puternic la început de an
Producția de energie eoliană a crescut puternic la început de an
Producția de energie în centralele eoliene din România a înregistrat o creștere semnificativă în prima lună a anului 2026, ajungând la 696 milioane kWh, cu aproape 40% mai mult față de ianuarie 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.  Evoluția confirmă un început de an favorabil pentru sectorul energiei regenerabile, în special pe […]
Citigroup reduce estimările pentru Bitcoin și Ethereum
Citigroup reduce estimările pentru Bitcoin și Ethereum
Banca americană Citigroup și-a revizuit în scădere prognozele pentru principalele criptomonede, invocând blocajele legislative din Statele Unite, care întârzie apariția unor reglementări clare și reduc apetitul investitorilor instituționali. Astfel, estimarea pentru Bitcoin pe un orizont de 12 luni a fost redusă de la 143.000 de dolari la 112.000 de dolari, în timp ce pentru Ethereum […]