Economiștii șefi ai celor mai mari bănci din România avertizează că odată cu creșterea inflației peste așteptări, toamna vine cu un val de scumpiri. De la prețurile la energie care ar putea exploda cu 30%, până la deprecierea leului și dobânzi care nu vor mai scădea în acest an, prognozele sunt tot mai sumbre.
După publicarea cifrelor oficiale ale inflației, care au arătat o creștere de la 5,5% la 5,7% în luna iunie 2025, economiștii băncilor au fost nevoiți să-și ajusteze rapid previziunile. ING Bank a majorat estimarea inflației pentru finalul anului la 7,5%, iar alte voci din sectorul bancar vorbesc deja despre un vârf de 8% în septembrie și octombrie. Cauzele principale: creșterea TVA, eliminarea plafonării prețurilor la energie și accize mai mari.
Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, subliniază riscurile semnificative de creștere a prețurilor, în special în contextul liberalizării pieței energiei din luna iulie.
„Ne așteptăm la o majorare de 30% a facturilor la electricitate, dar datele din piață arată că ar putea fi chiar mai mare. Dacă mai adăugăm și estimarea că 60% din creșterea TVA se va transfera direct în prețurile de consum, avem o imagine clară asupra valului inflaționist care urmează.”
În ciuda contextului tensionat, speranțele că Banca Națională a României (BNR) ar putea reduce dobânda-cheie în acest an s-au năruit. Economiștii consideră că BNR va menține rata dobânzii de referință neschimbată până cel puțin în februarie 2026, când vor exista date mai clare privind dinamica inflației.
„Având în vedere presiunile actuale, o reducere de dobândă ar putea alimenta și mai mult inflația. BNR va prefera o abordare prudentă, așteptând stabilizarea economică înainte de a face mișcări importante”, afirmă Valentin Tătaru de la ING.
În mod similar, Ciprian Dascălu indică faptul că doar o scădere consistentă a așteptărilor inflaționiste ar putea declanșa o astfel de măsură. Această stagnare a dobânzilor este o veste proastă pentru românii cu credite, care sperau la o relaxare a ratelor în a doua parte a anului. De asemenea, climatul de incertitudine afectează și mediul de afaceri, în special IMM-urile care depind de costul finanțării.
Pe fondul deficitului de cont curent ridicat și al incertitudinilor fiscale, moneda națională continuă să se deprecieze ușor, dar constant. În ultima lună, cursul EUR/RON a crescut de la 5,02-5,03 la 5,07-5,08, iar ING Bank estimează că va atinge 5,10 lei până la finalul anului. Banca centrală pare confortabilă cu această nouă bandă de fluctuație, dar orice depreciere suplimentară ar putea pune presiuni suplimentare pe prețuri.
„BNR pare să accepte un interval de 5,05-5,10 pentru EUR/RON, considerând că leul este evaluat corect în termeni de paritate reală. Totuși, vulnerabilitatea rămâne ridicată din cauza deficitelor externe și a incertitudinilor politice”, arată BCR într-un comentariu.