Întreaga societate germană trebuie să muncească mai mult și să renunțe la cel puțin o sărbătoare legală pentru a susține eforturile de modernizare a unor domenii strategice, respectiv apărare și infrastructură, recomandă Clemens Fuest, președintele institutului economic ifo. Germania se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă, ceea ce-i subminează eforturile de a-și reconstrui armata și de a demara un program de construcții pentru revitalizarea infrastructurii naționale.

În acest context, economiștii propun o solidarizare națională, precizând că ziua suplimentară de lucru ar avea un impact concret, adăugând opt miliarde de euro la PIB-ul anual. Declarațiile lui Fuest reaprind dezbaterea privind echilibrul dintre viața profesională și cea personală într-o economie aflată sub presiuni strategice fără precedent.

Germania încearcă să-și reconstruiască capacitățile de apărare și să-și modernizeze infrastructura, în paralel cu menținerea stabilității fiscale. Propunerea lui Fuest este inspirată de exemplul guvernului din Danemarca, care, în 2023, a eliminat o zi liberă legală pentru a susține efortul de apărare. Aflată în fața unor provocări similare – și pusă în situația de a lua în considerare inclusiv reintroducerea serviciului militar obligatoriu -, Germania se confruntă cu aceeași dilemă: cum să susțină noile angajamente fără a afecta echilibrul economic?

Criza economică din China se adâncește: șomajul crește

22:05

Extremiștii de stânga și dreapta au același tipar cerebral. Studiul american care demontează miturile

21:14

Fuest subliniază că simpla alocare de fonduri nu este suficientă pentru a construi drumuri, poduri sau echipamente militare: „Mai mulți bani nu construiesc singuri infrastructura – avem nevoie și de muncitori”, spune el, într-o analiză publicată pe situl institutului. Dacă nu este asigurată forța de muncă suplimentară, noile investiții riscă să fie întârziate, iar muncitorii vor migra din alte sectoare, ceea ce ar pune în pericol domenii esențiale, precum sănătatea.

Riscul dezechilibrelor între sectoare

Ca măsură izolată, eliminarea unei zile libere nu ar rezolva problema, recunoaște Fuest, dar ar avea un impact măsurabil: o creștere estimată a PIB-ului de aproximativ 8 miliarde de euro anual. Pe lângă această măsură, el susține că este esențial să fie stimulate investițiile private și eforturile de formare profesională – având în vedere că una dintre provocările acestui plan este criza demografică. Toate opțiunile trebuie explorate, precizează sursa citată, subliniind că toate resursele trebuie activate pentru a contracara lipsa acută de muncitori calificați.

Fuest a avertizat că actualele programe guvernamentale, deși bine finanțate, riscă să atragă resurse din alte sectoare cheie. Salariile din construcții și apărare ar putea crește, atrăgând lucrători din industrie și din servicii esențiale, fapt ce ar duce la creșteri de prețuri și presiuni asupra populației.