Prima pagină » Elon Musk i-a propus lui Mark Zuckerberg să cumpere împreună OpenAI, dar planul a eșuat

Elon Musk i-a propus lui Mark Zuckerberg să cumpere împreună OpenAI, dar planul a eșuat

Elon Musk i-a propus lui Mark Zuckerberg să cumpere împreună OpenAI, dar planul a eșuat
sursă foto: BBC

Mai multe documente judiciare dezvăluie că Elon Musk, cel mai bogat om al planetei, a încercat să-l convingă pe rivalul său, Mark Zuckerberg, să-l ajute să finanțeze o ofertă colosală de 97,4 miliarde de dolari pentru a prelua OpenAI. 

Musk, indignat de transformarea OpenAI

La începutul lui 2025, Elon Musk a făcut un pas neașteptat și i-a trimis lui Mark Zuckerberg o propunere de asociere pentru a cumpăra împreună OpenAI, compania care a lansat ChatGPT și care domină piața inteligenței artificiale generative. Potrivit documentelor depuse în instanță, Musk a fost revoltat de faptul că Sam Altman și echipa OpenAI împingeau tot mai puternic compania spre o structură cu scop lucrativ, contrar misiunii inițiale de organizație non-profit.

În viziunea lui Musk, o preluare a OpenAI ar fi fost singura modalitate de a readuce organizația la valorile inițiale și de a împiedica monopolul Microsoft asupra celei mai influente companii de IA din lume. Numai că oferta de 97,4 miliarde de dolari a fost respinsă, iar discuțiile dintre Musk și Zuckerberg au rămas la stadiul de propuneri și tatonări.

Acest episod vine pe fondul unui proces pe care Musk l-a intentat OpenAI în 2024, acuzând conducerea de trădarea scopului fondator. Procesul, judecat în California, a permis OpenAI să formuleze contra-pretenții și să ceară, prin instanță, acces la documente care arată eventuale înțelegeri secrete între Musk, Meta și xAI, compania rivală fondată de Musk.

Zuckerberg, prins între rivalitate și oportunitate

În ciuda investițiilor uriașe în inteligența artificială, modelele dezvoltate de Meta rămâneau în urma celor lansate de OpenAI. În documente depuse într-un alt proces, se arată că directorii Meta erau obsedați de ideea de a construi un model capabil să depășească GPT-4. În plus, la începutul lui 2025, frustrările lui Zuckerberg erau evidente: progresul Meta în IA era modest în comparație cu cel al rivalilor, iar Microsoft continua să pompeze miliarde de dolari în OpenAI.

Totuși, oficial Meta au declarat că Zuckerberg nu a semnat niciodată scrisoarea de intenție a lui Musk și că nu a existat o implicare formală a companiei în planul de achiziție. Cu toate acestea, avocații OpenAI au subliniat că Musk a discutat cu Zuckerberg despre „posibile aranjamente financiare sau investiții” legate de ofertă, lucru care a ridicat semne de întrebare privind cât de apropiată a fost Meta de a se implica în planul lui Musk.

Între timp, Meta și-a intensificat eforturile proprii. Compania a recrutat mai mulți specialiști de top din domeniul IA, inclusiv pe Shengjia Zhao, unul dintre co-creatorii ChatGPT, și a lansat Meta Superintelligence Labs, divizie menită să accelereze dezvoltarea modelelor proprii. În paralel, Zuckerberg a aprobat o investiție de 14 miliarde de dolari în Scale AI și a purtat discuții cu alte laboratoare de inteligență artificială pentru posibile achiziții.

Rivalitatea Musk – Zuckerberg: discuții de miliarde

Deși propunerea de cumpărare a OpenAI a părut șocantă, având în vedere rivalitatea intensă dintre Musk și Zuckerberg, ea arată cât de mult a schimbat ascensiunea inteligenței artificiale peisajul din Silicon Valley. Cei doi miliardari, care acum doi ani se tachinau public și chiar au vorbit despre un meci de arte marțiale în cușcă, au ajuns să discute, măcar teoretic, despre o posibilă colaborare de aproape 100 de miliarde de dolari.

Această contradicție scoate la iveală faptul că în fața revoluției IA, chiar și cele mai acerbe rivalități pot fi puse între paranteze dacă miza este suficient de mare. Pentru Musk, OpenAI reprezenta o organizație pe care a ajutat să o fondeze și pe care acum o vede ca pe o „trădare a idealurilor inițiale”, iar pentru Zuckerberg, OpenAI era (și rămâne) cel mai mare obstacol în calea visului său de a domina domeniul inteligenței artificiale.

OpenAI, în centrul unui război global al tehnologiei

Refuzul ofertei lui Musk și cererile în instanță pentru a obține documente de la Meta sunt doar episoade dintr-un conflict mai amplu. În joc se află nu doar viitorul OpenAI, ci și direcția întregii industrii tehnologice. OpenAI a transformat radical percepția publicului și a companiilor asupra inteligenței artificiale, iar investițiile de miliarde de dolari făcute de Microsoft i-au consolidat poziția dominantă.

Între timp, Meta încearcă să recupereze terenul pierdut, iar Musk, prin xAI, vrea să ofere o alternativă „etică” și mai transparentă decât ceea ce el consideră a fi un monopol periculos. Situația tensionată a dus la un val de achiziții de talente, competiție pe modele de limbaj și chiar discuții despre reglementări antitrust la nivel internațional.

Alte articole importante
Mașinile electrice devin mai ieftin de utilizat decât cele pe benzină în România
Companii
Mașinile electrice devin mai ieftin de utilizat decât cele pe benzină în România
Costurile de utilizare ale mașinilor electrice au devenit mai competitive în Europa, iar România se află printre statele în care încărcarea unui automobil electric cu baterie poate fi mai ieftină decât alimentarea unei mașini echipate cu motor pe benzină. Evoluția vine în contextul scumpirii carburanților, în timp ce infrastructura de încărcare continuă să se extindă, […]
România, printre țările UE cu cele mai mari scumpiri ale carburanților în august. Prețurile carburanților au crescut cu 26,7% în România
România, printre țările UE cu cele mai mari scumpiri ale carburanților în august. Prețurile carburanților au crescut cu 26,7% în România
Prețurile carburanților au continuat să crească puternic în Uniunea Europeană în luna august 2026, iar România s-a aflat printre statele membre cu cele mai mari scumpiri raportate la aceeași perioadă din anul anterior. Potrivit datelor publicate de Eurostat, prețul mediu al combustibililor utilizați pentru transportul personal în UE a fost cu 23,8% mai mare în […]
BNR: Economia României riscă să intre în teritoriu negativ, iar modelul bazat pe consum și costuri reduse își atinge limitele
BNR: Economia României riscă să intre în teritoriu negativ, iar modelul bazat pe consum și costuri reduse își atinge limitele
Perspectivele economiei românești pentru 2026 rămân rezervate, iar o evoluție negativă a economiei ar putea însemna intrarea într-o perioadă de stagflație, după doi ani consecutivi cu ritmuri reduse de creștere. Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu avertizează că România are nevoie de o schimbare a modelului economic, în care investițiile și productivitatea să preia un rol mai […]
Prețul petrolului coboară pe fondul perspectivelor de aprovizionare mai bune și a speranțelor privind negocierile SUA-Iran
Prețul petrolului coboară pe fondul perspectivelor de aprovizionare mai bune și a speranțelor privind negocierile SUA-Iran
Prețurile petrolului au început să scadă miercuri devreme, în condițiile în care piața a primit semnale privind o creștere a aprovizionării din Orientul Mijlociu, iar investitorii urmăresc cu atenție posibilitatea unor discuții diplomatice între Statele Unite și Iran pentru încheierea conflictului care durează de aproape șapte luni. La ora 01:19 GMT, contractele futures pentru petrolul […]
România a avut în 2025 una dintre cele mai ridicate rate de investire din UE. Investițiile au ajuns la 25,6% din PIB
România a avut în 2025 una dintre cele mai ridicate rate de investire din UE. Investițiile au ajuns la 25,6% din PIB
România a înregistrat în 2025 o rată a formării brute de capital fix de 25,6% din PIB, cu mai mult de patru puncte procentuale peste media Uniunii Europene. Nivelul plasează țara pe locul al treilea în UE în funcție de rata de investire, după Cehia și Croația, potrivit unei analize publicate de Cristian I. Popa, […]
Banca Mondială și FMI modifică evaluarea sustenabilității datoriei pentru țările cu venituri scăzute. Un cadru revizuit pentru un mediu financiar mai riscant
Banca Mondială și FMI modifică evaluarea sustenabilității datoriei pentru țările cu venituri scăzute. Un cadru revizuit pentru un mediu financiar mai riscant
Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional (FMI) au aprobat o serie de reforme menite să actualizeze modul în care este evaluată sustenabilitatea datoriei în cazul țărilor cu venituri scăzute. Cele două instituții financiare internaționale consideră că modificările sunt necesare pentru a reflecta un mediu economic și financiar devenit mai complex, în care statele vulnerabile se […]