Europa, față în față cu provocările economice. Industria apărării creează noi locuri de muncă

Amenințarea dez-industrializării bântuie Europa, pe fondul creșterii interne modeste, al riscurilor tarifare impuse de SUA și al valului de importuri din China. În pofida presiunilor economice cu care se confruntă Europa, industria apărării ar putea fi motorul creării de noi locuri de muncă.

Economia Europei în dificultate, dar producția de arme va crea mii de joburi

Franța blochează accesul Marii Britanii la fondul gigant al UE pentru apărare

Germania a schimbat regulile legate de deficitul bugetar, permițând cheltuieli nelimitate pentru apărare, finanțate prin împrumuturi. Alte țări din nordul și din estul Europei, precum Danemarca, Suedia și Polonia, au anunțat creșteri ale bugetelor de apărare, țintind valori între 3% și 5% din PIB.

Conflictul din Orientul Mijlociu dublează prețul gazelor în Europa

18:12

BYD a raportat cele mai mici vânzări din ultimii cinci ani

17:24

De altfel, NATO a stabilit la summit-ul de la Haga de săptămâna trecută o nouă țintă de cheltuieli pentru apărare, de 5% din PIB. Toate aceste schimbări indică faptul că Europa intenționează să achiziționeze mult mai mult echipament militar în următorii ani, iar producția va fi în mare parte realizată local, relatează publicația The Economist.

Dacă această majorare a cheltuielilor militare va compensa declinul relativ al producției europene și va ajuta la păstrarea locurilor de muncă din industrie depinde de dimensiunea sectorului, de structura lanțurilor de aprovizionare și de cât de compatibil este tipul producției militare cu sectoarele industriale aflate în scădere.

Din punct de vedere al volumului, producția a generat în 2024 o valoare adăugată de circa 2,5 trilioane de euro, reprezentând aproximativ 16% din totalul UE, în scădere față de 20%, în 1995. Această pondere este mai mare în general în țările din est și în cele cu tradiție germanică.

Industria de apărare va crea 150.000 de locuri de muncă

Proporția exactă a industriei de apărare și a lanțului de aprovizionare este dificil de stabilit, din cauză că datele oficiale sunt în mare parte confidențiale. Totuși, o analiză realizată de firma de consultanță EY oferă o anumită perspectivă. Astfel, estimările arată că țările europene membre NATO, care reprezintă cea mai mare parte a UE plus Marea Britanie și Norvegia, vor trebui să cheltuiască anual aproximativ 137 miliarde de euro în următorii ani pentru echipamente militare, cu circa 65 de miliarde de euro mai mult decât în prezent.

Din această sumă, cheltuielile suplimentare pentru sectorul de apărare și lanțul său de aprovizionare ar putea crește cu 35,7 de miliarde de euro, echivalentul a 1,5% din industria totală a UE, generând aproximativ 500.000 de locuri de muncă, conform EY.

Mai puțin de o treime din această sumă suplimentară ar merge direct către sectorul apărării, restul fiind destinat lanțului de aprovizionare. Totuși, asta se traduce prin crearea a circa 150.000 de locuri de muncă noi doar în industria apărării. Aceste cifre coincid cu datele dintr-un raport realizat de think tank-urile Bruegel și Institutul Kiel, care estimează că numărul angajaților în marile companii europene de apărare a crescut de la aproximativ 250.000 în 2021, la 280.000 în 2024. Comenzile pentru noi echipamente încă nu au fost livrate integral.

Lanțurile de aprovizionare vor juca un rol important în distribuirea locurilor de muncă. Până în 2022, industria de apărare era în mare parte fragmentată pe plan național. UE a încercat să schimbe această situație pentru a crește eficiența și integrarea sectorului. Acest lucru pare să devină realitate. Guvernele au convenit asupra unui pachet de 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru grupuri de două sau mai multe țări care vor face achiziții comune în domeniul apărării. Totodată, Fondul European de Apărare stimulează colaborarea transfrontalieră în cercetare și dezvoltare.

Problema tipului de locuri de muncă

Rămâne, însă, întrebarea ce fel de joburi vor fi create și dacă acestea pot fi ocupate în contextul unei forțe de muncă europene în scădere. Producția modernă cere abilități tehnice și digitale avansate, nu doar realizarea propriu-zisă a armamentului.

Totuși, schimbările rapide de pe câmpul de luptă înseamnă că industria se transformă mult mai accelerat decât alte sectoare, cum ar fi industria auto. O altă firmă de consultanță, Kearney, atrage atenția asupra unui deficit semnificativ de personal calificat.

Pe de altă parte, pierderile de locuri de muncă în alte ramuri industriale ar putea ajuta la acoperirea acestui deficit. Spre exemplu, în Germania, care este principalul motor industrial al Europei, cele mai frecvente locuri de muncă din sectorul apărării au două caracteristici comune, mai precizează The Economist.

Pe de-o parte , raportul dintre posturile vacante și numărul șomerilor este foarte ridicat, indicând un deficit deja existent de muncitori calificați. Pe de altă parte, rata șomajului în aceste profesii a crescut din 2023.

„Este necesar să dezvoltăm continuu competențele acestor angajați”, spune Enzo Weber de la Institutul pentru Cercetare în Ocuparea Forței de Muncă din Nürnberg.

Avertismentul este, însă, clar. Dezvoltarea capacității și crearea de noi locuri de muncă vor începe doar dacă intențiile se vor transforma în comenzi ferme și pe termen lung pentru firmele europene din industria apărării.