Agenția internațională de evaluare financiară Fitch Ratings a anunțat că impactul pachetului recent cu privire la consolidarea fiscală din România va fi reflectat în următoarea sa actualizare a previziunilor macroeconomice și fiscale. Această revizuire este programată pentru 15 august, moment în care Fitch va publica și noua evaluare asupra ratingului suveran al țării, în prezent situat la nivelul „BBB minus”, cu perspectivă negativă.
În comunicatul oficial emis de agenție, se precizează:
„Măsura în care pachetul anunțat îmbunătățește perspectivele de stabilizare a datoriei și începe reconstrucția credibilității fiscale se va reflecta, de asemenea, în evaluarea noastră privind impactul macroeconomic și riscurile potențiale de implementare. După cum am subliniat după alegerile prezidențiale din mai, reducerea deficitului și stabilizarea datoriei sunt esențiale pentru ratingul suveran”.
Pachetul de măsuri a fost aprobat pe 7 iulie de guvernul de coaliție pro-european condus de premierul Ilie Bolojan. Autoritățile estimează că efectul combinat al acestor măsuri asupra bugetului va fi de 1,1% din PIB în 2025 și de 3,5% în 2026. Efectele sunt echilibrate, rezultând dintr-un mix de politici fiscale ce vizează atât creșterea veniturilor la buget, cât și reducerea cheltuielilor. Prima etapă a pachetului a intrat în vigoare la 1 august, iar noile măsuri suplimentare sunt programate pentru 1 ianuarie 2026.
Fitch menționează că riscurile politice au scăzut semnificativ față de perioada de la sfârșitul anului 2024, când guvernul precedent a introdus o serie de măsuri de consolidare fiscală. La acel moment, tensiunile erau crescute mai ales după anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie.
Actualul președinte, Nicușor Dan, care a câștigat scrutinul prezidențial reluat în mai 2025, și premierul Ilie Bolojan au comunicat clar necesitatea reducerii deficitului fiscal. Cele patru partide ce alcătuiesc coaliția guvernamentală dețin împreună aproximativ două treimi din mandatele parlamentare, ceea ce oferă o bază mai solidă pentru adoptarea măsurilor.
Unul dintre punctele esențiale în negocierile pentru formarea coaliției a fost găsirea unui consens privind modalitățile de diminuare a nivelului record al deficitului bugetar, fiind stabilite ținte ambițioase pentru consolidare.
Potrivit evaluării Fitch, „o consolidare fiscală semnificativă va pune presiune asupra creșterii economice, iar riscurile de implementare nu pot fi excluse”. O parte importantă a veniturilor aduse în acest an este generată de majorarea cotei standard de TVA cu 2 puncte procentuale, la 21%, precum și de unificarea cotelor reduse de 5% și 9% într-o rată unică de 11%, care a fost introdusă începând cu luna august 2025.
Aceste modificări fiscale vor crea o presiune suplimentară asupra inflației, începând să erodeze veniturile reale ale populației, afectând astfel capacitatea consumatorilor. Fitch subliniază că această dinamică va genera o provocare pentru menținerea unui ritm sănătos al creșterii economice.
Toate cele trei mari agenții de evaluare financiară – Standard & Poor’s, Moody’s și Fitch – au menținut pentru România o perspectivă negativă a ratingului suveran, ceea ce indică o vulnerabilitate crescută în fața unor posibile retrogradări. Nivelul actual al ratingului „BBB minus” plasează țara foarte aproape de categoria „junk”, care indică un grad ridicat de risc și nerecomandare pentru investiții.
Această poziționare denotă faptul că România se află la o răscruce importantă din punct de vedere fiscal și economic, iar măsurile de consolidare care urmează să fie implementate vor avea un impact substanțial asupra fluxurilor financiare și pe termen mediu asupra dezvoltării țării.
Următoarea evaluare oficială a ratingului suveran al României, programată pentru 15 august 2025, este așteptată cu interes de mediul economic și de factorii decizionali. În această analiză, Fitch va integra efectele noilor măsuri fiscale, precum și perspectiva pentru stabilitatea datoriei și credibilitatea politicilor bugetare.
Această revizuire va contura direcția economică pe care România o va urma în următoarea perioadă și va afecta accesul țării pe piețele financiare internaționale, costurile de finanțare și, implicit, climatul investițional.