Ilie Bolojan a prezentat al doilea pachet de măsuri pentru optimizarea companiilor de stat și reformarea sistemului public

Premierul Ilie Bolojan a anunțat al doilea pachet de măsuri fiscale, menit să reducă deficitul bugetar și să îmbunătățească gestionarea societăților comerciale cu capital majoritar de stat. În cadrul unei conferințe de presă, acesta a subliniat că actuala situație a acestor companii este una deficitară, cauzată de creșterea indemnizațiilor membrilor conducerii, randamente slabe și pierderi semnificative.

„Un pachet ţine de reforma societăţilor comerciale în care acţionar important este statul. De la creşterea indemnizaţiilor conducerilor, de la randamentele lor, de la pierderile lor rezultă un tablou foarte prost pentru statul român. Din păcate, aceste active sunt mult sub potenţialul pieţelor”, a explicat premierul.

Bolojan a adăugat că obiectivul este reducerea pierderilor, îmbunătățirea calității serviciilor și creșterea profitabilității, astfel încât resursele suplimentare să fie direcționate către sănătate și educație: „pierderi mai mici, la o mai bună calitate, chiar la profituri mai mari să le investim în sănătate şi educaţie”.

România urcă peste economii mari, dar pierde duelul regional: Unde se face mai ușor business în 2026

20:19

Ungaria ridică miza: disputa fondurilor UE riscă să lovească și Polonia

19:18

Modificarea indicatorilor de performanță și plafonarea indemnizațiilor

Vor fi revizuiți indicatorii de performanță, deoarece cei actuali sunt considerați formali și nespecifici:

„Vom modifica indicatorii de performanţă. Toate conducerile funcţionează pe contracte de management, pe baza unor indicatori de performanţă, care sunt formali, care nu înseamnă indicatori specifici şi dacă ţi-ai făcut şedinţele lunare şi mai faci ceva, ţi-ai atins indicatorii”, a explicat premierul.

De asemenea, se va modifica legislația pentru a reduce numărul membrilor din conducerea societăților de stat și pentru plafonarea indemnizațiilor.

Reducerea pierderilor și închiderea societăților neperformante

Premierul a menționat că există companii cu profituri foarte mari, în poziții monopoliste, unde „doar dacă te duci la serviciu faci profit”. În acest context, Ilie Bolojan a subliniat necesitatea reducerii pierderilor și închiderii societăților care înregistrează pierderi pe mai mulți ani consecutivi:

„E nevoie de reducerea piederilor şi închiderea societăţilor care au pierderi mai mulţi ani consecutivi. Propunem modificarea legislaţiei ca societăţile adminsitrate de AMEPIP să nu mai gestioneze 1.400 de societăţi, că nu le poate gestiona, iar numărul să se reducă la cele relevante, care nu pot depăşi 200”.

Grup de lucru pentru administrarea eficientă a activelor statului

„Stabilind nişte praguri rezonabile, ne putem concentra unde impactul e mare şi indicatorii de performanţă trebuie să facă ca cei din conducere să se zbată din greu să le îndeplinească”, a completat premierul, care a menționat că un grup de lucru condus de vicepremierul Dragoș Anastasiu, cu reprezentanți din mai multe ministere, se ocupă de acest pachet de măsuri.

Necesitatea modificării legislației fiscale și limitarea mandatelor la ANAF

Premierul a subliniat nevoia de modificări legislative și a anunțat că va propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere la ANAF.

„O direcție importantă este să ne creștem gradul de încasare. Sunt niște fenomene care s-au acumulat de ani de zile. Pentru a combate munca la negru, trebuie să faci controale serioase. (…) E un grup de lucru sub coordonarea vicepremierului Tanczos Barna. Se lucrează pe componenta de insolvență, creanțe. (…) Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere (la ANAF – n.r.)”, a afirmat Bolojan. El a remarcat existența unor practici neunitare în exercitarea controlului și faptul că acumularea arieratelor mari indică protecția unor societăți în ultimii ani.

Descentralizarea autorizării jocurilor de noroc

Guvernul va propune descentralizarea emiterii autorizațiilor pentru jocurile de noroc, astfel încât autoritățile locale să decidă dacă permit aceste activități în comunitățile lor.

„Comunitățile locale vor hotarî – au nevoie de jocuri de noroc sau nu”, a detaliat Bolojan, menționând că în prezent orașele sunt „invadate” de puncte de lucru.

Legarea salarizării personalului medical de activitatea spitalelor

Premierul a atras atenția asupra necesității de a lega salarizarea personalului medical de performanța spitalelor, pentru a elimina risipa din domeniul sănătății.

„E nevoie să legăm salarizarea de activitatea spitalului. La numite spitale, costurile de personal depășesc peste 90%. Întreb: cu ce mai rămânem – medicamente, analize?! Se mai poate face ceva pentru pacienți?! (…). Avem decontări fictive sau umflate în multe cazuri. (…) Numărul de medicamente inovative este foarte mare, sunt medicamente scumpe. (…) Avem concedii medicale extinse, avem niște punți în perioadele critice între sărbători și se vede un vârf de concedii programate – exact patru zile – și este evident că acest lucru invalidează statistica”, a explicat Bolojan.

El a subliniat că, din cauza melanjului dintre sistemul public și cel privat, sistemul de asigurări de stat suportă cheltuielile, în timp ce sectorul privat se ocupă de câștiguri. Premierul a făcut un apel către casele de asigurări de sănătate să protejeze interesele pacienților și ale statului, avertizând: „Nu mai putem continua cu risipa”.

Reacția pozitivă a piețelor financiare după primul pachet fiscal-bugetar

Premierul a declarat că România beneficiază acum de o „perspectivă îmbunătățită” din partea piețelor financiare după adoptarea primului pachet de măsuri fiscal-bugetare.

„Direcțiile primului pachet de măsuri au fost creșterea veniturilor și plafonarea sau chiar scăderea cheltuielilor”, a spus el.

Pachetul s-a concentrat exclusiv pe componente structurale, pentru a testa reacțiile Ecofin și ale piețelor, iar după adoptarea sa a fost observată o „reacție pozitivă” și o „perspectivă îmbunătățită față de România pe care au avut-o piețele”, precum și împrumuturi cu dobânzi mai mici.

„Îmbunătățirea depinde de măsurile care vor fi adoptate în perioada următoare, dar mai ales de modul în care vor fi puse acestea în practică”, a adăugat Bolojan.