Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează că Banca Centrală Europeană (BCE) va trebui să majoreze dobânzile cu încă 25 de puncte de bază cel puțin o dată până la sfârșitul anului 2026, pentru a ține sub control inflația. Recomandarea vine după ce rata anuală a inflației în zona euro a crescut în septembrie la 3,8%, de la 3,2% în august, depășind semnificativ ținta de 2% a instituției monetare.
Potrivit raportului FMI dedicat economiei europene, o nouă înăsprire a politicii monetare ar contribui la menținerea inflației de bază sub control și ar susține revenirea inflației generale către ținta BCE în 2028. Fondul avertizează, totodată, că măsurile fiscale prin care guvernele încearcă să compenseze efectele scumpirii energiei trebuie calibrate atent, pentru a nu alimenta presiunile asupra prețurilor.
BCE a majorat deja dobânzile cu câte 25 de puncte de bază în iunie și septembrie, pe fondul accelerării inflației. Potrivit informațiilor prezentate de Reuters, creșterea prețurilor la energie, în special la petrol și gaze, este asociată cu tensiunile generate de conflictul din Iran. Costurile mai mari se transmit în economie și complică eforturile de readucere a inflației la niveluri apropiate de obiectivul băncii centrale.
Președinta BCE, Christine Lagarde, a atras atenția că scumpirea petrolului și gazelor reprezintă un factor important al creșterii prețurilor. Mesajul său a temperat o parte dintre așteptările mai agresive ale piețelor privind ritmul viitoarelor majorări de dobândă.
Estimarea FMI nu reprezintă o decizie oficială a BCE, ci o evaluare a măsurilor pe care instituția financiară internațională le consideră necesare pentru controlul inflației. Deciziile de politică monetară rămân în responsabilitatea Consiliului guvernatorilor BCE și sunt fundamentate pe datele economice disponibile și pe perspectiva evoluției prețurilor.
Datele Eurostat citate în informațiile publicate vineri arată că inflația anuală a ajuns în septembrie la 3,8% atât în zona euro, cât și la nivelul Uniunii Europene, comparativ cu 3,2% în august. Pentru zona euro, aceasta este cea mai ridicată rată din ultimii trei ani, iar creșterea costurilor cu energia continuă să alimenteze îngrijorările privind evoluția prețurilor.
Creșterea inflației generale nu înseamnă însă că toate categoriile de bunuri și servicii s-au scumpit în același ritm. Indicatorul include componente cu evoluții diferite, iar banca centrală urmărește și inflația de bază, care exclude energia și alimentele și oferă informații suplimentare despre persistența presiunilor asupra prețurilor.
Pentru BCE, provocarea este să limiteze riscul ca un șoc inițial provocat de energie să se transmită în alte sectoare, prin costurile companiilor, prețurile finale și eventualele ajustări salariale. O politică monetară mai restrictivă poate reduce presiunile asupra cererii, dar poate, în același timp, să majoreze costul finanțării pentru firme și gospodării.