FMI: Economiile din Europa Centrală, afectate de încetinirea comerțului mondial și de taxele vamale

Economiile dependente de exporturi din Europa Centrală se confruntă cu riscuri în urma încetinirii comerțului mondial și a amenințării taxelor vamale, dar riscurile pot fi atenuate prin reforme și renunțarea la barierele comerciale menținute în UE, conform Fondului Monetar Internațional (FMI), transmite Reuters.

Statele din Europa Centrală se numără printre cele mai dependente țări UE de comerțul exterior, în condițiile în care ponderea în PIB a comerțului exterior variază de la 92% în Slovacia, 69% în Cehia, pe baza datelor Eurostat din 2023, și doar România este sub media UE, cu o pondere de 39%.

Săptămâna trecută, agenția de evaluare financiară S&P Global avertiza că propunerea președintelui SUA, Donald Trump, de a impune tarife de 25% pentru importurile din Uniunea Europeană este posibil să reducă perspectivele de creștere economică în Europa Centrală, ceea ce ar agrava actualele provocări fiscale. Polonia, cea mai mare economie din Europa Centrală, este considerată mai puțin expusă la problemele din Europa Occidentală, datorită unei dependențe mai mici pe exporturile de automobile, unei piețe interne mari și faptului că a atras fonduri europene în valoare de miliarde de euro.

Omul lui Trump primește contracte cu statul pe bandă rulantă. „Marea și frumoasa lege” favorizează companiile lui Peter Thiel

22:12

UE rămâne în gardă: Tarifele de 15% nu elimină riscul de tensiuni comerciale cu SUA

21:45

,,În ultimele decenii, Europa Centrală și de Est (CEE) a beneficiat substanțial de pe urma sporirii participării în lanțurile valorice globale”, a declarat Geoff Gottlieb, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, pentru Reuters.

,,Totuși, acest model se confruntă cu dificultăți deoarece creșterea comerțului mondial începe să încetinească, scăzând de la 6% în 2000-2019 la 3% în 2022-2024”, a afirmat oficialul FMI ca răspuns la întrebările Reuters.

Economiile din Europa Centrală ar trebui să se concentreze pe ceea ce pot controla, pe adoptarea unor reforme menite să sporească productivitatea și să crească nivelul de trai, în timp ce elimină barierelor comerciale ,,semnificative” existente în interiorul UE, a declarat Gottlieb.

Acesta a apreciat că sunt necesare eforturi pentru ca firmele din Europa Centrală să nu se confrunte cu costuri care nu sunt necesare când vor să concureze peste hotare, dar orice politică industrială trebuie coordonată la nivelul UE.

Un studiu FMI din noiembrie 2024 arată că printre principalele bariere se află infrastructura deficitară la frontiere, reglementările privind achizițiile și lipsa unor reguli armonizate în interiorul UE, sectorul serviciilor fiind afectat de barierele comerciale ridicate.

,,Continuarea eforturilor către o piață unică mai integrată ar sprijini creșterea firmelor prin eliminarea constrângerilor legate de mărimea pieței”, a explicat oficialul FMI.

Comisia Europeană a demarat o procedură disciplinară împotriva a șapte state membre UE pentru deficitele lor fiscale mari înregistrate anul trecut, printre aceste state fiind Ungaria, Polonia și Slovacia, în timp ce România a avut cel mai mare deficit din blocul comunitar.