Prima pagină » Fostul șef Rosneft, prins cu 5 iahturi de lux în valoare de 1,5 miliarde de dolari

Fostul șef Rosneft, prins cu 5 iahturi de lux în valoare de 1,5 miliarde de dolari

Fostul șef Rosneft, prins cu 5 iahturi de lux în valoare de 1,5 miliarde de dolari
Iahtul Divina Barbara. Foto: Boats International

Fostul șef al Rosneft, Eduard Khudainatov, a fost prins ca fiind proprietarul secret al cinci iahturi de lux, evaluate la 1,5 miliarde de dolari. Un tribunal finlandez a confirmat pentru prima dată că iahtul Divina Barbara, de 35 de metri, evaluat până la 12 milioane de euro și reținut în Finlanda, aparține lui Khudainatov.

În timpul audierii, un om de afaceri elvețiano-belgian a încercat să anuleze sechestrul iahtului, conform radiodifuzorului finlandez Yle. Tribunalul districtual Pirkanmaa a respins apelul, considerând informațiile despre proprietatea iahtului printr-un lanț de companii offshore ca fiind false.

Sechestrul și legăturile cu Rosneft

Iahtul a fost sechestrat în 2022. Autoritățile finlandeze presupuneau că adevăratul proprietar este Khudainatov, asociat al CEO-ului Rosneft, Igor Sechin. Omul de afaceri care a depus cererea a afirmat că Khudainatov „nu are control indirect” asupra iahtului. El a argumentat că deține efectiv vasul prin structuri offshore. Tribunalul a constatat că probele prezentate creau impresia unui „lanț de companii excesiv de complex” menit să ascundă adevăratul proprietar, scrie MoscowTimes. Tribunalul a acceptat argumentele procurorului, care susțineau că Khudainatov folosea efectiv iahtul.

Alte iahturi de lux legate de Khudainatov

Acesta este al cincilea iaht a cărui proprietate este atribuită lui Khudainatov. În septembrie 2025, iahtul Amadea, confiscat anterior de SUA ca proprietate legată de miliardarul Suleiman Kerimov, a fost scos la licitație. Khudainatov a pretins că este proprietarul iahtului Amadea, evaluat la 300 milioane de dolari. El a încercat să oprească vânzarea, dar judecătorul i-a respins argumentele. L-a considerat proprietar nominal. Anterior, Khudainatov a mai revendicat iahtul Crescent. Acesta a fost reținut în Spania în 2022. Autoritățile spaniole consideră că aparține de fapt lui Igor Sechin. Crescent, de 135 de metri, costa 5 milioane de dolari pe lună pentru întreținere și era evaluat la 600 milioane de dolari.

Scheherazade și legătura cu președinția rusă

În mai 2022, autoritățile SUA l-au numit pe Khudainatov proprietar prin proxy al iahtului Scheherazade, de 140 de metri, anterior legat de Vladimir Putin. În martie 2022, Fundația Anti-Corupție a lui Alexei Navalny a publicat o anchetă despre Scheherazade, evaluată la 700 milioane de dolari. Ancheta susținea că echipajul era format din ofițeri ai Serviciului Federal de Protecție. De asemenea, iahtul avea legături directe cu președintele rus.

La Perla și alte legături recente

Dar acesta nu este ultimul iaht asociat lui Khudainatov. Iahtul de 40 de metri La Perla este, de asemenea, legat de fostul șef Rosneft, conform raportului Verstka, citând înregistrările vamale. Când vasul a fost importat în Rusia în iunie 2023 pentru 670 milioane de ruble, a fost înregistrat pe compania Water Travel. Proprietarul companiei este căpitanul de iahturi de 53 de ani, Anatoly Koveshnikov. El este angajat al Lider, o companie anterior deținută de Independent Oil and Gas Company. Aceasta este controlată de Khudainatov.

Iahturile de lux ale lui Khudainatov au atras atenția internațională. Fiecare dintre ele a fost legată de litigii sau sechestrări. Complexitatea proprietăților și utilizarea companiilor offshore evidențiază modul în care averile mari pot fi gestionate discret. Investigarea fiecărui iaht arată că „lanțurile complicate de companii” au fost folosite pentru a masca adevăratul beneficiar.

Impactul internațional și percepția publică
Confiscările și disputele legale din SUA, Spania și Finlanda au făcut ca iahturile de lux să fie subiect de dezbatere globală. Presa și organizațiile de monitorizare au evidențiat legăturile directe cu figuri politice și oligarhi ruși. Aceste aspecte arată amploarea rețelei de proprietăți. Fiecare incident oferă noi informații despre modul în care iahturile de lux pot fi folosite ca vehicule financiare și simboluri de statut.

Alte articole importante
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
Ministerul Finanțelor a atras 4,5 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale, printr-o operațiune care a inclus trei emisiuni de euro obligațiuni, cu scadențe la 4, 8 și 12 ani. Costurile finale de finanțare au fost cuprinse între 5% și 7%, iar subscrierile investitorilor au ajuns la 7,7 miliarde de euro, potrivit datelor Bloomberg. […]
Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%
Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%
Prețurile producției industriale din România au crescut cu 13,8% în septembrie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Evoluția a fost determinată în special de scumpirile din industria energetică, unde prețurile au urcat cu aproape 25% într-un an. Pe piața internă, creșterea anuală a […]
Topul scăderilor de pe Wall Street și din piața Crypto. Octombrie roșu: cum au pierdut giganții tech sute de miliarde de dolari
Analize
Topul scăderilor de pe Wall Street și din piața Crypto. Octombrie roșu: cum au pierdut giganții tech sute de miliarde de dolari
Luna octombrie s-a încheiat sub semnul unui decont masiv pe piețele financiare internaționale. Pe bursa americană, investitorii au cerut socoteală giganților din tehnologie pentru miliardele alocate infrastructurii de inteligență artificială, ștergând mii de miliarde de dolari din capitalizarea sectorului tech și a semiconductorilor. Piața activelor digitale a resimțit la rândul ei presiunea: menținerea dobânzilor la […]
Pariul investițiilor în AI: Google, prăbușire istorică pe bursă de peste jumătate de trilion de dolari. De ce a avut gigantul tech cea mai „neagră” lună din ultimii 22 de ani
Analize
Pariul investițiilor în AI: Google, prăbușire istorică pe bursă de peste jumătate de trilion de dolari. De ce a avut gigantul tech cea mai „neagră” lună din ultimii 22 de ani
Gigantul tehnologic Alphabet, compania-mamă a Google, a înregistrat în octombrie cea mai slabă evoluție bursieră de la listarea sa din 2004. O furtună perfectă generată de ratarea estimărilor de profit și de explozia cheltuielilor în inteligența artificială a șters peste o jumătate de trilion de dolari din valoarea de piață a grupului în doar 48 […]
Grupul energetic grec PPC cumpără Flanco pentru 35 de milioane de euro. Retailerul român va deveni o platformă pentru vânzarea soluțiilor energetice
Companii
Grupul energetic grec PPC cumpără Flanco pentru 35 de milioane de euro. Retailerul român va deveni o platformă pentru vânzarea soluțiilor energetice
Grupul energetic grec PPC intră pe piața românească de retail electro-IT prin achiziția a 100% din acțiunile Flanco Retail, într-o tranzacție care evaluează compania la 35 de milioane de euro. Cumpărătorul este Kotsovolos, subsidiară deținută integral de PPC, care va prelua de la Iulian Stanciu și Dragoș Sîrbu întreaga rețea a retailerului român, formată din […]
Iuga (Alro): România ar putea dezvolta industria de drone și de război electronic în cel mult cinci ani. Fabricile existente ar putea fi reconvertite
Iuga (Alro): România ar putea dezvolta industria de drone și de război electronic în cel mult cinci ani. Fabricile existente ar putea fi reconvertite
România ar putea construi în maximum cinci ani capacități de producție în domeniul dronelor și al războiului electronic, prin investiții în tehnologii moderne, parteneriate internaționale și reconversia unor platforme industriale existente, consideră Vasile Iuga, membru independent neexecutiv în Consiliul de Administrație al Alro. Acesta susține că reindustrializarea țării nu ar trebui să reproducă modelul bazat […]