Gen Z vorbește la telefon în moduri uimitoare. Ce impact are asupra culturii de business și a relației cu clienții

Tinerii nu spun nici măcar „alo” când răspund la telefon, ceea ce îi bulversează pe mulți dintre interlocutorii lor, în special dacă aceștia sunt clienți sau parteneri de afaceri. Obiceiul, criticat sau ironizat de generațiile mai mature, s-ar putea să aibă motivații obiective, foarte limpezi în cazul nativilor digitali. Ceea ce părea o simplă tăcere este, în realitate, un simptom al unei transformări profunde în modul în care generațiile digital-native definesc intimitatea, securitatea și profesionalismul. De altfel, telefonul, în special telefonul mobil, a devenit, în ultimii 15 ani, mai mult o interfață pentru aplicații decât un instrument folosit pentru discuții. Pentru mediul economic, provocarea este dublă: să înțeleagă noile coduri și să dezvolte instrumente care le pot media, fără pierderi de valoare sau încredere.

Gen Z pare să renunțe la una dintre cele mai elementare convenții sociale ale epocii telefoniei: rostirea salutului de politețe sau a unui intro convențional, cum ar fi faimosul „alo”, atunci când răspund la telefon. Deși pare o observație banală, această schimbare scoate la lumină o transformare mai profundă – nu doar a uzanțelor sociale, ci și a dinamicii comunicaționale din mediul profesional, a relației cu clienții și a noilor riscuri de securitate digitală.

Foto: Shutterstock

România, al cincilea producător de pepeni din UE. Importurile acoperă doar jumătate din consum

22:10

Victorie pentru Trump. Bruxelles-ul retrage discret planul de taxare a giganților tech

21:50

O tăcere care spune multe

Tot mai mulți recrutori și profesioniști din domeniul HR semnalează această tendință neașteptată: mulți tineri din Gen Z (născuți după 1997) răspund la telefon și pur și simplu așteaptă ca inițiatorul apelului să înceapă conversația. Motivațiile? Două dintre acestea sunt dominante:

• Prevenirea spamului și a apelurilor robotizate – multe sisteme automatizate reacționează abia după ce aud cuvântul „salut”. Evitarea lui devine, astfel, o strategie de filtrare pasivă.

• Teama de fraude vocale – în contextul dezvoltării tehnologiei AI de clonare vocală, tot mai mulți tineri evită să-și ofere vocea ca mostră audio ușor de replicat.

Impact asupra mediului de afaceri

Această schimbare, aparent minoră, poate avea implicații reale în customer service, relații B2B și în procesele de recrutare. În industrii unde contactul telefonic rămâne esențial – de la banking, la consultanță sau sectorul medical – decalajul de protocol sau etichetă poate genera confuzii, fricțiuni sau chiar interpretări greșite cu privire la gradul de profesionalism.

Mai mult, în contextul în care Gen Z pătrunde în forță pe piața muncii, companiile se văd nevoite să regândească protocoalele de comunicare internă și natura stagiilor de formare a angajaților pentru interacțiuni directe, fie ele fizice sau telefonice.

Când eticheta devine software

Telefonul, în special telefonul mobil, a devenit, în ultimii 15 ani, mai mult o interfață pentru aplicații decât un instrument folosit pentru convorbiri. Pentru generațiile tinere, aplicațiile asincrone (chat, mail, voice memo) sunt dominante, iar apelurile directe sunt rare și adesea percepute ca intruzive. În acest context, regulile vechi se erodează, iar codurile noi nu sunt încă standardizate. Această schimbare reflectă și o redefinire a spațiului personal în era digitală. Dacă, în trecut, răspunsul telefonic era o deschidere imediată spre dialog, astăzi tăcerea sau răspunsul amânat pot semnala o limitare controlată a interacțiunii.

O oportunitate pentru inovație?

Pe măsură ce tehnologia de comunicare evoluează, schimbările de etichetă pot deveni teren fertil pentru dezvoltări în UX, AI și. nu în ultimul rând, în însuși designul de interacțiune umană, scrie Business Insider. De pildă, software-uri care adaptează mesajele inițiale automat sau aplicații care oferă setări de răspuns personalizate ar putea deveni standarde noi pentru companiile orientate spre Gen Z.

În același timp, pentru companiile care lucrează mult cu publicul – fie clienți, fie candidați – rămâne esențială adaptarea la noile coduri, fără a compromite, însă, claritatea, empatia și eficiența comunicării.