Guvernul taie robinetul cu bani: Companiile de stat pe pierdere și primăriile suprapopulate rămân fără sprijin financiar

Guvernul a decis să reducă sprijinul financiar pentru companiile de stat și primăriile suprapopulate, într-o mișcare care marchează o schimbare semnificativă în modul în care se gestionează fondurile publice. Vicepremierul Dragoș Anastasiu a anunțat recent o serie de schimbări majore în privința finanțării de la bugetul de stat pentru unități administrative teritoriale (UAT-uri) și pentru companiile de stat. Planul guvernului merge în direcția eliminării sprijinului financiar pentru acele entități care nu reușesc să devină eficiente și care acumulează pierderi ani la rând. Anastasiu a explicat că, dacă o companie a statului este pe pierdere timp de trei ani, singurele variante acceptate sunt rentabilizarea sau renunțarea la a mai solicita bani publici. 

„Dacă ai chestia asta şi e pe pierdere de 3 ani, ori o faci să fie profitabilă, ori nu mai cere bani de la întreg poporul român”, a spus oficialul guvernamental.

Cifrele care stau la baza reformei – De ce vizează Guvernul sute de firme de stat

Vicepremierul a detaliat structura portofoliului de companii din subordinea statului, aducând în discuție numărul mare de societăți comerciale a căror eficiență este pusă sub semnul întrebării. Anastasiu a subliniat faptul că există 1338 de companii, dintre care 200 realizează 96% din cifra de afaceri, iar acestea sunt firme mari și cu acoperire națională. Restul, adică peste 1100 de companii, au rezultate variabile, unele fiind profitabile, altele nu.

Idei de la Bill Gates despre tehnologia climatică: inovație reală versus obiective pe termen scurt

14:42

Acord uriaș în industria EV: Samsung va furniza baterii pentru Tesla

14:09

Mai departe, oficialul a atras atenția că nu toate companiile pot fi tratate la fel, dat fiind specificul fiecăreia. El a adus și câteva exemple:

„Nu cred că putem aplica reguli la toţi deodată. Unele se ocupă de parcări, altele se ocupă de apă-canal. Unele dintre ele sunt profitabile şi e treaba lor dacă vor să fie aşa. Cele care nu sunt profitabile, pentru ele trebuie găsite soluţii. Vă dau un exemplu. Vorbim de vreo 820 de SRL-uri. Trebuie văzut cu ce se ocupă. Vă dau un exemplu, apă canal. Sunt multe companii locale, prin comune, prin oraşe mici, care se ocupă de apă canal. Acolo putem să comasăm, pentru că putem să ducem către operatorul regional toată această activitate, să prea activitatea de distribuţie şi de facturare a apei şi a canalului. Ăsta este un exemplu. Unii, care sunt 3 oameni se ocupă de parcările din nu ştiu ce oraş. Ăia pot să vină înapoi în primărie, se desfinţează compania respectivă.”

Negocieri și modificări legislative preconizate pentru restructurarea companiilor

Privind spre implementare, vicepremierul a lămurit că procesul va presupune negocieri atât la nivelul consiliilor de administraţie, la iniţiativa adunărilor generale ale acţionarilor, cât şi la nivel de minister. Totodată, s-a precizat că orice măsură va fi luată doar în condițiile legii.

„Vom negocia, respectiv, Consiliile de Administraţie, la îndemnul AGA, la îndemnul ministerilor şi vor negocia cu persoanele la care legea nu se aplică retroactiv, dar asta încă mai studiem în acest moment, dacă există vreo posibilitate. Dacă nu vor şi nu vor, până la urmă nu putem să facem lucruri ilegale. Nu putem să facem decât ce zice legea şi dincolo de asta”

Iar pentru a sprijini aceste procese de restructurare, vicepremierul a afirmat că:

„Legea va fi modificată 100%.”

O radiografie la nivel de minister: verificarea fiecărei companii cu ochiul pe rentabilitate

Guvernul a pornit, potrivit vicepremierului, o analiză sistematică a celor peste 1300 de companii de stat. Fiecare minister urmează să-și evalueze propriile firme, iar ținta este ca acestea să devină profitabile sau să găsească rapid alte soluții pentru problemele financiare.

„Fiecare minister va intra pe această listă de 1300 de companii. Durează puţin până avem o imagine clară. Ţelul nostru este să fie profitabile, sau în termen relativ scurt să găsească alte soluţii.”

Tarom, CFR și modelele europene: pot funcționa pe profit chiar dacă sunt deținute de stat

În ceea ce privește societățile naționale importante, precum Tarom sau CFR, Anastasiu a arătat că există în Europa exemple unde firmele de stat pot funcționa eficient și profitabil. A dat exemple din Cehia, Ungaria și Polonia, unde companiile publice pot opera cu succes chiar și cu subvenții reduse, în funcție de strategia fiecărei țări:

„Despre cazul companiilor Tarom şi CFR, aflate pe pierdere, Anastasiu a arătat că au exemple europene care arată că şi dacă este o companie 100% a statului respectiv, ea poate să funcţioneze în profit, precum în Cehia, Ungaria, Polonia, sau cu subvenţii mici, depinde de ce îşi propune şi în ce stadiu se află de dezvoltare statul respectiv”.

În plus, vicepremierul a făcut o comparație cu operatorii privați din sfera aviatică, remarcând:

„Vedem că sunt toate cele private care pot să funcţioneze pe profit”.

Decizia privind privatizarea, una strict politică – rolul vicepremierului

Chestiunea privatizării companiilor de stat care încă sunt considerate strategice nu ține de decizia vicepremierului, ci se va discuta în coaliția de guvernare, în funcție de ceea ce această structură definește ca fiind de importanță strategică pentru România. Anastasiu a subliniat foarte clar distincția între rolul politicului și atribuțiile sale administrative.

„Trebuie să ne uităm cu mare atenţie ce înseamnă strategic pentru statul român. Deci asta va fi o decizie politică, nu este în mâinile mele. Coaliţia de guvernare va spune, asta este strategic, nu ştiu, în zona de apărare, în zona de energie, în zona de transporturi. Asta e o decizie politică, după care rolul meu este să le eficientizez”, a mai spus Anastasiu.