Prima pagină » TAROM crește indemnizațiile CA, în ciuda presiunilor bugetare și a pierderilor financiare

TAROM crește indemnizațiile CA, în ciuda presiunilor bugetare și a pierderilor financiare

TAROM crește indemnizațiile CA, în ciuda presiunilor bugetare și a pierderilor financiare
sursă foto: GdS

În timp ce România se confruntă cu un deficit bugetar major, TAROM a decis să dubleze indemnizațiile membrilor Consiliului de Administrație. Decizia vine într-un moment de instabilitate financiară, atât pentru companie, cât și pentru economia națională.

Conducerea TAROM își dublează veniturile, în ciuda pierderilor uriașe

Consiliul de Administrație al companiei TAROM va primi de acum înainte o indemnizație lunară brută de peste 24.000 de lei, în loc de 12.500 de lei, cât era anterior. Măsura a fost aprobată de acționarii companiei – în frunte cu Ministerul Transporturilor, ROMATSA și Compania Națională Aeroporturi București – în ciuda faptului că TAROM se află într-o situație financiară fragilă de peste un deceniu. Singurul vot de abținere a venit din partea Longshield Investment (fosta SIF Muntenia), în timp ce ceilalți membri au susținut fără rezerve creșterea.

Comitetul de Nominalizare și Remunerare și-a exprimat sprijinul pentru această majorare, iar agenția AMEPIP, responsabilă cu monitorizarea companiilor de stat, a avizat măsura fără obiecții. Acest gest vine într-un moment delicat pentru economia țării, când guvernul pregătește un nou pachet fiscal cu impact major asupra bugetarilor și mediului privat.

Membri cu trecut politic și legături controversate

Consiliul de Administrație al TAROM, numit în iunie 2024 pentru un mandat complet de patru ani, este format în majoritate din persoane cu experiență limitată în aviație, dar cu conexiuni politice puternice.

Deși s-a organizat un concurs pentru selecția membrilor, șase dintre cei șapte membri fuseseră anterior administratori provizorii și aveau deja relații cu sfera politică. Printre aceștia se numără Anca Daniela Boagiu, fost ministru al Transporturilor, alături de Iuliana Cristina Bârcă, Monica Săsărman, Iulian Daniel Idolu, Costin Ionuț Lordache, Mirel Alexandru Marcu și Mihăiță Ursu.

TAROM, un simbol al pierderilor cronice

În ciuda imaginii publice de „companie națională strategică”, TAROM a acumulat pierderi masive în ultimii 15 ani. Potrivit datelor oficiale de la Ministerul Finanțelor, între 2008 și 2023, TAROM a înregistrat pierderi totale de peste 3 miliarde de lei – echivalentul a aproximativ 610 milioane de euro. Datoriile istorice, managementul ineficient și incapacitatea de a se adapta la cerințele pieței au transformat compania într-o gaură neagră pentru bugetul de stat.

Pe lângă TAROM, și alte companii din subordinea Ministerului Transporturilor au urmat aceeași direcție: la Compania Națională Aeroporturi București, de exemplu, remunerațiile membrilor conducerii au ajuns aproape de 70.000 de lei brut pe lună.

Alte articole importante
UE riscă un blocaj major în tranziția energetică: Curtea de Conturi Europeană avertizează asupra deficitului de materii prime critice până în 2030
UE riscă un blocaj major în tranziția energetică: Curtea de Conturi Europeană avertizează asupra deficitului de materii prime critice până în 2030
Uniunea Europeană se confruntă cu riscul real de a nu-și putea asigura, până la finalul acestui deceniu, materiile prime critice necesare pentru tranziția energetică și atingerea obiectivelor climatice asumate, potrivit unui raport publicat luni de Curtea de Conturi Europeană (ECA). Documentul arată că măsurile adoptate până în prezent pentru diversificarea importurilor, dezvoltarea producției interne și […]
Studiu BNR: Fără PNRR, economia României ar fi crescut semnificativ mai lent între 2022 și 2024
Studiu BNR: Fără PNRR, economia României ar fi crescut semnificativ mai lent între 2022 și 2024
Creșterea economică a României din perioada 2022–2024 ar fi fost cu până la 1,2 puncte procentuale mai mică în absența Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit unui studiu publicat de Banca Națională a României. Concluzia apare în Caiete de studii nr. 66, intitulat „Fondurile europene și investițiile publice în România: implicații ale încheierii […]
Ruta Mierii din Banat prinde contur: ecoturism, apiterapie și tradiții locale într-un proiect regional
Ruta Mierii din Banat prinde contur: ecoturism, apiterapie și tradiții locale într-un proiect regional
Banatul face un pas important spre diversificarea ofertei turistice prin lansarea Rutei Mierii, un proiect care îmbină ecoturismul, turismul rural și turismul de sănătate, valorificând tradițiile apicole și resursele naturale ale regiunii. Inițiativa vizează crearea unui traseu tematic dedicat mierii bănățene, cu accent pe experiențe autentice, educație ecologică și servicii alternative de relaxare și wellness, […]
Europa, în fața unei dileme strategice: își poate permite să concureze dolarul american?
Europa, în fața unei dileme strategice: își poate permite să concureze dolarul american?
Aprecierea rapidă a monedei euro readuce în prim-plan o întrebare sensibilă pentru liderii politici și financiari ai Europei: este Uniunea Europeană pregătită să suporte consecințele transformării euro într-o monedă de rezervă globală comparabilă cu dolarul american? Creșterea euro peste pragul de 1,20 dolari, pentru prima dată în ultimii patru ani, a declanșat reacții de îngrijorare […]
Mutare geopolitică majoră la Marea Neagră: Coridorul Vertical accelerează, iar România devine nod strategic între energie și transport
Mutare geopolitică majoră la Marea Neagră: Coridorul Vertical accelerează, iar România devine nod strategic între energie și transport
Europa de Sud-Est intră într-o fază accelerată de reconfigurare geopolitică, iar România se poziționează tot mai clar în centrul noii arhitecturi regionale. Coridorul Vertical, proiect strategic susținut de Statele Unite și Uniunea Europeană, trece de la stadiul de concept la implementare concretă, cu efecte directe asupra securității energetice, infrastructurii de transport și fluxurilor comerciale dintre Marea […]
Pachetul 3 de reforme al Guvernului Bolojan: confuzie gravă între dreptul fiscal și dreptul penal
Pachetul 3 de reforme al Guvernului Bolojan: confuzie gravă între dreptul fiscal și dreptul penal
Pachetul 3 de reforme administrative, lansat în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării la mijlocul lunii ianuarie 2026 și asociat Guvernului condus de Ilie Bolojan, provoacă reacții extrem de critice din partea specialiștilor în drept. Avocatul orădean Mircea Ursuța a publicat o analiză detaliată în care contestă dur conținutul proiectului, pe care îl descrie drept profund […]