În China, studiile post-universitare au devenit noul standard de bază pentru angajare

Într-o economie marcată de recuperarea lentă post-pandemie și o piață a muncii tot mai competitivă, tinerii chinezi ajung să vadă studiile de licență ca pe un simplu punct de plecare. Pentru a avea o șansă reală la angajare, majoritatea absolvenților din China aleg să urmeze studiile post-universitare – nu pentru un salariu mai bun, ci pentru a reuși să se angajeze într-un domeniu.

Studiile post-universitare în China – o necesitate, nu un avantaj

Pentru generația actuală de absolvenți din China, licența nu mai este suficientă pentru a pătrunde pe piața muncii. Studenții de la universități de elită, precum Peking sau Tsinghua, sunt forțați să continue studiile cu un program de masterat pentru a-și spori șansele de angajare – uneori chiar și în roluri care anterior nu impuneau o asemenea pregătire academică.

Crystal, absolventă a Universității Peking în top 10% al promoției sale, a făcut patru stagii de practică și a participat la competiții internaționale, însă singura variantă realistă după finalizarea studiilor a fost un masterat de doi ani.

Europa plătește factura boom-ului AI din SUA. Lagarde: riscăm costurile fără să culegem roadele

17:32

Deficitul extern al României crește: a ajuns la 16,3 miliarde de euro

16:26

Această tendință nu este un caz izolat: peste 80% dintre absolvenții Peking aleg să-și continue studiile, în timp ce la Tsinghua procentul a crescut de la 54% în 2013 la 66% în 2022. Ce altădată era o alegere pentru un salariu mai mare, acum devine o măsură de supraviețuire profesională într-o economie care nu mai garantează nimic pentru tinerii care ies de pe băncile facultății.

Piața muncii: locuri puține, așteptări mari

Companiile chineze din sectorul privat preferă acum candidații cu diplome de masterat, iar cerințele pentru angajare au crescut considerabil. Nu mai este suficient să fii educat, ci trebuie să bifezi stagii multiple, certificări, să treci teste de recrutare și să te adaptezi la criterii care, acum un deceniu, păreau valabile doar pentru posturi de elită.

„Diploma de master nu-ți mai oferă o garanție. Îți oferă doar accesul la competiție”, se menționează într-un raport Zhaopin din 2023, una dintre cele mai mari platforme de recrutare din China.

Acest nou „barem minim” de educație vine într-un context în care rata șomajului în rândul tinerilor a ajuns la 21,3% în 2023, determinând autoritățile chineze să înceteze publicarea datelor pentru această categorie de vârstă. Chiar și după reluarea statisticilor în 2024, cifrele rămân alarmante: în mai 2025, rata șomajului pentru tinerii între 16 și 24 de ani era de 14,9%.

Efecte sociale în lanț: amânarea maturizării și demoralizare colectivă

Povara educației extinse nu este doar o problemă profesională, ci are și implicații sociale. Profesorul Nancy Qian de la Northwestern University subliniază că generația tânără se confruntă cu o lipsă de sens, chiar și după ani de eforturi academice susținute. Mulți tineri încep să se întrebe dacă merită să lupte atât de mult pentru un loc într-o societate care nu le oferă siguranță. Pe fondul acestui sentiment generalizat de descurajare, planurile de viață – căsătorie, copii, stabilitate – sunt tot mai amânate.

Lideri de companii, precum Qi Mingyao, confirmă că nu mai angajează deloc licențiați, preferând candidați cu specializări avansate. Compania sa a redus personalul de la 60 la 20 de angajați după pandemie și nu a mai făcut angajări în ultimii ani. El compară actualii masteranzi cu absolvenții de licență de odinioară, spunând că standardele s-au schimbat radical.