Industria auto, în criză: blocajul în aprovizionarea cu pământuri rare pune frână producției

Lanțurile de aprovizionare din industria auto sunt din nou în pericol, iar criza actuală pare a fi chiar mai gravă decât lipsa cipurilor. China a redus drastic exporturile de magneți fabricați din pământuri rare, iar producătorii auto din Europa și SUA se tem că vor fi nevoiți să oprească complet producția. Fără aceste componente vitale, fabricile riscă să își închidă porțile în doar câteva săptămâni.

Fabricațiile auto sub asediu, după ce China a limitat drastic exporturile de pământuri rare

Frank Eckard, CEO al Magnosphere din Germania, se confruntă cu un val de apeluri disperate. Producătorii auto și furnizorii de piese îl roagă să le găsească surse alternative de magneți, după ce China a limitat drastic exporturile de pământuri rare – materii esențiale pentru fabricarea vehiculelor moderne. „Întreaga industrie auto este în panică totală”, a declarat Eckard. Unii i-au spus că fabricile lor riscă să se închidă până la mijlocul lunii iulie dacă nu se găsesc soluții urgente.

Problema este cu atât mai gravă cu cât criza vine după două șocuri majore recente: pandemia din 2020 și lipsa globală de semiconductori din perioada 2021-2023. Deși aceste evenimente ar fi trebuit să-i învețe pe producători lecția diversificării surselor, Eckard susține că „nimeni nu a învățat nimic din trecut”. De data aceasta, criza vine dintr-o zonă și mai sensibilă: China controlează 90% din producția de magneți pe bază de pământuri rare la nivel global.

YouTube lovește în Spotify: cum se vor transforma podcasturile

22:08

Europa și strategia lui Donald Trump pentru energie

21:37

Lanțurile de aprovizionare la limită: Europa deja resimte primele închideri

Potrivit asociației europene a furnizorilor auto, unele fabrici din Europa au fost deja forțate să își oprească activitatea, iar valul de întreruperi va continua. Magneții pe bază de pământuri rare sunt indispensabili în zeci de componente auto – de la oglinzile laterale, până la senzori, difuzoare și pompe de ulei.

China deține 70% din extracția globală, 85% din rafinarea elementelor și aproape toată capacitatea de transformare în aliaje și magneți. Într-un vehicul electric, aceste materiale ajung să însumeze peste 500 de grame per mașină, de două ori mai mult decât într-un automobil cu combustie internă.

Cu toate că SUA și UE încearcă să limiteze dependența, alternativele sunt scumpe, lente și insuficient dezvoltate. De exemplu, Niron Magnetics din SUA a reușit să atragă peste 250 de milioane de dolari investiții pentru a produce magneți fără pământuri rare, dar fabrica sa nu va deveni funcțională până în 2029. În Europa, proiecte similare sunt abia la început, iar liderii avertizează că nu se mișcă suficient de repede.

Cursa contra cronometru: fără soluții rapide, fabricile vor rămâne fără piese

Marile companii auto, de la General Motors la BMW, caută acum soluții de urgență. Unele au început deja să discute cu furnizorii despre crearea unor rezerve de pământuri rare. Altele iau în calcul fabricarea de mașini incomplete, care vor fi parcate până când piesele lipsă vor deveni disponibile – o strategie folosită și în timpul crizei de semiconductori.

Între timp, presiunile cresc asupra Chinei pentru a relaxa restricțiile. Președintele Trump a declarat recent că liderul chinez Xi Jinping a promis să permită reluarea exporturilor către SUA, iar o întâlnire oficială între echipele comerciale ale celor două țări este programată la Londra. Totuși, analiștii avertizează că această criză este doar începutul.

Potrivit unui raport al Comisiei Europene, China controlează peste 50% din aprovizionarea globală a 19 materii prime critice, inclusiv grafit, aluminiu și mangan. Oricare dintre acestea ar putea deveni „pârghie geopolitică”, avertizează Andy Leyland, expert în lanțuri de aprovizionare.