Industria României încheie 2025 pe plus, dar cu frâna trasa spre final de an

Industria românească a înregistrat o creștere moderată în primele 11 luni din 2025, însă ultimele date indică o încetinire a ritmului în luna noiembrie, atât la nivelul cifrei de afaceri, cât și al comenzilor noi.

Cifra de afaceri din industrie a avansat cu 2,9%

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), cifra de afaceri din industrie, cumulată pentru piața internă și cea externă, a avansat în termeni nominali cu 2,9% față de perioada similară din 2024, evoluția fiind susținută în special de industria extractivă și de cea prelucrătoare.

„Cifra de afaceri din industrie a crescut, în termeni nominali, în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2025 comparativ cu perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2024, pe ansamblu, cu 2,9% datorită creșterilor înregistrate în industria extractivă (+10,6%) și în industria prelucrătoare (+2,6%)”, arată datele publicate de INS.

Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare

16:45

Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă

15:05

Creșterea anuală vine într-un context economic marcat de volatilitate a costurilor energetice, ajustări fiscale și o cerere externă inegală. Chiar dacă indicatorii cumulați rămân pozitivi, dinamica lunară arată o presiune asupra activității industriale spre final de an.

Ce sectoare au tras în sus cifra de afaceri

Analiza pe marile grupe industriale arată că cele mai consistente avansuri au fost înregistrate în industria bunurilor de folosință îndelungată, care a crescut cu 7,8%. Această categorie include produse precum electrocasnicele, echipamentele și bunurile cu durată mare de utilizare, fiind influențată atât de cererea internă, cât și de exporturi.

Industria bunurilor de uz curent și industria bunurilor de capital au raportat fiecare creșteri de 3,6%, semn că investițiile și consumul au rămas active în mare parte din 2025. De asemenea, industria bunurilor intermediare a consemnat un plus de 3%, reflectând o activitate constantă pe lanțurile de producție.

Singura zonă aflată pe minus în intervalul analizat a fost industria energetică, care a scăzut cu 5,4%. Evoluția este corelată cu ajustările de consum, cu volatilitatea prețurilor și cu schimbările de reglementare din sectorul energetic.

În ansamblu, structura creșterii indică o susținere relativ echilibrată din partea mai multor ramuri industriale, însă dependența de câteva sectoare cheie rămâne ridicată.

Noiembrie 2025 aduce scăderi lunare vizibile

Dacă analiza cumulată pe 11 luni arată o creștere, situația lunii noiembrie indică o contracție semnificativă față de luna precedentă. Cifra de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, cu 5,9% comparativ cu octombrie 2025, principalul factor fiind declinul din industria prelucrătoare, care a coborât cu 6,5%.

În același timp, industria extractivă a avut o evoluție pozitivă, cu un avans de 12,9%, însă această creștere nu a fost suficientă pentru a compensa scăderile din celelalte ramuri.

Pe marile grupe industriale, scăderile lunare au fost generalizate. Industria bunurilor de folosință îndelungată a scăzut cu 9,2%, industria bunurilor de capital cu 9,0%, industria bunurilor intermediare cu 6,6%, iar industria bunurilor de uz curent cu 4,4%. Singura categorie care a ieșit din această tendință a fost industria energetică, care a crescut cu 16,3%, pe fondul unor ajustări punctuale de producție și cerere. Această evoluție lunară sugerează o temperare a activității industriale, posibil influențată de sezonalitate, de cererea externă mai slabă și de prudența investițională a companiilor.

Comparativ anual, noiembrie rămâne ușor pe minus

Raportată la luna noiembrie 2024, cifra de afaceri din industrie a scăzut ușor, cu 0,4%, în termeni nominali. Scăderile au fost generate de industria extractivă (-4,1%) și de industria prelucrătoare (-0,2%).

Pe grupe industriale, cele mai vizibile corecții s-au înregistrat în industria bunurilor de folosință îndelungată (-8,7%), industria energetică (-1,6%), industria bunurilor de capital (-0,6%) și industria bunurilor de uz curent (-0,4%). Singura categorie care a raportat un avans anual a fost industria bunurilor intermediare, cu o creștere de 1,5%.

Datele arată o stabilizare fragilă a industriei, cu diferențe semnificative între ramuri și cu o presiune tot mai mare asupra sectoarelor dependente de consum și investiții.

Comenzile noi din industria prelucrătoare, avans anual de 3,8%

Un alt indicator relevant pentru dinamica industrială este volumul comenzilor noi din industria prelucrătoare. Potrivit INS, acestea au crescut, în termeni nominali, cu 3,8% în primele 11 luni din 2025, comparativ cu perioada similară din 2024.

„Comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut în termeni nominali, pe ansamblu, în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2025 comparativ cu perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2024 cu 3,8% datorită creșterilor înregistrate în: industria bunurilor de uz curent (+7,2%), industria bunurilor de folosință îndelungată (+4,8%), industria bunurilor de capital (+3,7%) și industria bunurilor intermediare (+3,2%)”, arată datele INS.

Creșterea comenzilor indică o cerere încă activă, în special pentru bunurile de consum și pentru echipamente, însă ritmul este mai temperat decât în anii anteriori.

Scăderi lunare și anuale la comenzile noi

La nivel lunar, noiembrie 2025 a adus o scădere abruptă a comenzilor noi, de 12,6% față de octombrie. Declinele au fost înregistrate în toate segmentele: industria bunurilor de capital (-16,3%), industria bunurilor de folosință îndelungată (-13,5%), industria bunurilor intermediare (-6,9%) și industria bunurilor de uz curent (-1,4%).

Comparativ cu noiembrie 2024, comenzile noi au scăzut cu 4,1%, pe fondul reducerilor din industria bunurilor intermediare (-9,3%), bunurilor de folosință îndelungată (-6,6%) și bunurilor de capital (-2%). Singura categorie aflată pe plus a fost industria bunurilor de uz curent, cu o creștere de 2,8%. Aceste date confirmă o „răcire” a cererii spre final de an, atât pe piața internă, cât și pe cea externă, cu impact direct asupra perspectivelor de producție pentru începutul lui 2026.