Prima pagină » ING reduce 230 de posturi de conducere pentru optimizarea costurilor, pe fondul scăderii acţiunilor cu 2,1%

ING reduce 230 de posturi de conducere pentru optimizarea costurilor, pe fondul scăderii acţiunilor cu 2,1%

ING reduce 230 de posturi de conducere pentru optimizarea costurilor, pe fondul scăderii acţiunilor cu 2,1%
ING reduce 230 de posturi de conducere pentru optimizarea costurilor, pe fondul scăderii acţiunilor cu 2,1%

ING Bank dă semnalul unei restructurări majore în Europa: va reduce 230 de posturi, în special de conducere, care vor fi eliminate din cauza scăderii acțiunilor pe bursă. „Avem prea mulți șefi”, recunoaște banca, într-o decizie care ar putea fi urmată curând și de alte instituții financiare.

ING reduce 230 de posturi de conducere, pe baza scăderii acțiunilor pe bursă

Gigantul bancar olandez ING a anunțat oficial că va concedia 230 de angajați din divizia sa de corporate banking, majoritatea ocupând poziții de director sau managing director. Este o mișcare curajoasă, dar pragmatică, pe care conducerea o justifică prin nevoia urgentă de a simplifica structura organizațională.

„Avem prea mulți șefi” – este declarația tranșantă transmisă de bancă, care vizează exclusiv zona de front-office și activitatea comercială. Acolo, stratificarea ierarhică excesivă devenise nu doar ineficientă, ci și costisitoare. Restructurarea vine într-un moment în care banca simte presiunea inflației, a salariilor tot mai mari și a unui climat economic global tot mai incert.

Piețele reacționează: acțiunile ING în scădere, deși anul începuse promițător

Imediat după anunț, piețele financiare au reacționat: acțiunile ING au scăzut cu 2,1% pe bursa din Amsterdam. Deși titlurile înregistraseră o creștere de 23% de la începutul anului, banca rămâne în urmă față de alte instituții bancare europene, care au avut o evoluție de aproximativ 30%.

În același timp, banca a raportat o creștere a costurilor cu 5,5% în primul trimestru din 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. ING estimează că va atinge cheltuieli totale de 12,7 miliarde de euro în acest an – un prag considerabil, justificat, în parte, de inflație și presiuni salariale interne.

O tendință care prinde contur: restructurările devin noua normalitate în banking

Decizia ING nu este izolată. Pe fondul instabilității economice globale, tot mai multe bănci europene recurg la măsuri dure pentru optimizarea costurilor. De exemplu, ABN Amro a anunțat în iunie înghețarea angajărilor și reorganizarea propriului sector de banking corporativ.

Conducerea ING a explicat că restructurările vor fi aplicate echitabil în toate regiunile în care banca activează. La finalul primului trimestru, divizia de corporate banking număra 17.287 de angajați, iar reducerea de personal va reprezenta aproximativ 1,3% din acest total. CEO-ul Steven van Rijswijk a menționat, totodată, posibilitatea încetinirii programului de răscumpărare de acțiuni pentru a consolida rezervele băncii – un semnal clar că prioritățile se reconfigurează.

Viitorul ING: tăieri la vârf, dar investiții în generația tânără

Deși restructurarea lovește dur în zona de top management, banca nu renunță la dezvoltare. ING a transmis că va continua să recruteze specialiști acolo unde este nevoie de competențe-cheie, în special în domenii precum digitalizarea, securitatea cibernetică și analiza datelor.

În plus, banca pune accent pe atragerea tinerelor talente, mizând pe o nouă generație capabilă să aducă idei inovatoare și adaptabilitate într-un ecosistem bancar aflat în schimbare accelerată. În mod paradoxal, în timp ce „seniorii” părăsesc instituția, noii angajați ar putea da forma unei structuri mai suple, mai agile și mai conectate la realitățile tehnologice actuale.

Alte articole importante
Puterea de cumpărare a europenilor ajunge la 21.153 de euro în 2026. România coboară pe locul 32, cu 11.283 de euro pe locuitor
Puterea de cumpărare a europenilor ajunge la 21.153 de euro în 2026. România coboară pe locul 32, cu 11.283 de euro pe locuitor
Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa va ajunge la 21.153 de euro în 2026, în creștere nominală cu 4,4% față de anul precedent. România rămâne mult sub media continentală, cu 11.283 de euro pe locuitor, și pierde o poziție în clasamentul celor 42 de țări analizate, coborând de pe locul 31 […]
Premierul României: Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea fi repornită în câteva zile. Ploile au îmbunătățit debitul Dunării
Premierul României: Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea fi repornită în câteva zile. Ploile au îmbunătățit debitul Dunării
Premierul Luca Niculescu estimează că repornirea Centralei Nucleare de la Cernavodă ar putea avea loc în câteva zile, după ce ploile din ultima perioadă au contribuit la îmbunătățirea debitului Dunării. Șeful Guvernului a declarat că este în contact cu ministrul Energiei și cu conducerea Nuclearelectrica și că așteaptă vești privind reluarea funcționării centralei. „Sper să […]
Bursa de Valori București a închis în scădere ședința de marți. Rulajul a depășit 125 de milioane de lei
Bursa de Valori București a închis în scădere ședința de marți. Rulajul a depășit 125 de milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de tranzacționare de marți, 3 noiembrie 2026, pe minus, toți indicii principali înregistrând scăderi. Valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 125,4 milioane de lei, echivalentul a aproape 23,5 milioane de euro. Indicele principal al BVB, BET, care urmărește evoluția celor mai tranzacționate 20 de companii de […]
România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025
Macroeconomie
România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025
Raportul dintre veniturile din taxe și contribuții sociale și Produsul Intern Brut a ajuns la 40,7% în Uniunea Europeană în 2025, față de 40,2% în anul precedent, potrivit datelor publicate de Eurostat. România s-a situat printre statele cu cele mai mici ponderi ale veniturilor fiscale în economie, cu un nivel de 29,3%, fiind depășită doar […]
Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027
Piață de Capital - Fonduri
Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027
Marile companii americane de tehnologie se îndreaptă tot mai mult către piețele europene pentru a finanța investițiile masive în infrastructura de inteligență artificială, iar valul de emisiuni de obligațiuni ar putea ridica prețul finanțării pentru alte companii și pentru guvernele din regiune. Deși Europa a atras până acum volume mult mai mici decât Statele Unite, […]
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
Macroeconomie
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
Ministerul Finanțelor a atras 4,5 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale, printr-o operațiune care a inclus trei emisiuni de euro obligațiuni, cu scadențe la 4, 8 și 12 ani. Costurile finale de finanțare au fost cuprinse între 5% și 7%, iar subscrierile investitorilor au ajuns la 7,7 miliarde de euro, potrivit datelor Bloomberg. […]