China continuă să domine cursa globală pentru energia regenerabilă, lăsând în urmă chiar și Europa, care până acum era considerată un lider în domeniu. În luna mai 2025, Beijing a instalat nu mai puțin de 93 de gigawați de energie fotovoltaică, o cifră uluitoare, care depășește cu mult capacitatea instalată anual de orice altă țară, inclusiv a tuturor statelor membre ale Uniunii Europene luate împreună.
Conform datelor furnizate de Administrația Națională a Energiei din China și raportate de Bloomberg, în doar 31 de zile, China a adăugat 93 GW de energie solară, depășind cu mult recordul anterior de 71 GW stabilit în decembrie 2024. Mai mult, această cantitate este de patru ori mai mare decât cea instalată în luna mai a anului precedent. Pentru comparație, toate țările din Uniunea Europeană au instalat în întreg anul 2024 o capacitate totală de 65,5 GW, scrie Il Fatto Quotidiano.
Această creștere spectaculoasă a fost influențată de politicile agresive adoptate de Beijing în ultimii ani, menite să accelereze tranziția energetică. Totuși, din 1 iunie 2025, China a renunțat la sistemul de tarife garantate (Feed-in-Tariff) introdus în 2008, care asigura producătorilor de energie regenerabilă un preț fix mai mare decât cel de piață. Noul sistem bazat pe tranzacții de piață aduce noi provocări pentru producători, mai ales într-un context în care prețurile au scăzut din cauza supraproducției și reducerii subvențiilor.
Pe lângă schimbarea sistemului de tarife, din 1 mai 2025 a intrat în vigoare o măsură care îngreunează conectarea panourilor solare instalate pe acoperișuri la rețeaua electrică, ceea ce ar putea încetini ritmul instalărilor în viitor. În ciuda acestor obstacole, China se află într-un moment crucial al dezvoltării sale energetice, cu cifre care păreau imposibile acum câțiva ani.
Comparativ cu Europa, China domină detașat piața energiei regenerabile. Italia, de exemplu, a înregistrat o creștere modestă de doar 2.650 MW în primele cinci luni ale anului 2025, cu 14% mai puțin față de aceeași perioadă a anului precedent, reflectând dificultăți în accelerarea tranziției energetice.
Deși cărbunele rămâne o componentă vitală a mixului energetic chinez, cu 94,5 GW de proiecte în construcție în 2024 (93% din totalul global), China a depășit constant pragul de 100 GW anual în instalarea de capacități eoliene și solare începând din 2020. În 2022, China a produs 2,6 milioane GWh de energie curată, aproape de trei ori mai mult decât Statele Unite, și a vândut 50% din fermele sale eoliene și 45% din cele solare.
În 2024, Beijing a instalat 277 GW de energie solară și 80 GW de energie eoliană, ducând capacitatea combinată a acestor surse regenerabile la peste 1.400 GW, depășind astfel ținta stabilită pentru 2030. În primul trimestru al anului 2025, generarea de energie eoliană și solară a atins 74,33 GW, iar capacitatea cumulată a ajuns la aproximativ 1.482 GW. Astfel, China este pe cale să dețină 60% din capacitatea regenerabilă instalată la nivel mondial până la finalul deceniului.
Aceste realizări permit Chinei, în ciuda faptului că rămâne responsabilă pentru aproximativ 70% din emisiile globale de carbon provenite din cărbune, să joace un rol esențial în lupta împotriva schimbărilor climatice.
La recentele conferințe COP de la Baku și Bonn, China și-a consolidat poziția de lider în domeniul investițiilor în energie, cheltuind aproape dublu față de Uniunea Europeană și aproape la fel de mult ca UE și SUA la un loc. În ultimul deceniu, ponderea Chinei în cheltuielile globale pentru energie curată a crescut de la un sfert la aproape o treime, susținută de investiții strategice în diverse tehnologii.
Un fapt remarcabil este că, în primul trimestru al anului 2025, emisiile de CO2 ale Chinei au scăzut cu 1,6% anual, în timp ce cererea de energie a crescut cu 2,5%. Capacitatea combinată a surselor regenerabile și nucleare a contribuit semnificativ la această reducere, conform analizei lui Lauri Myllyvirta, analist senior la Asia Society Policy Institute pentru Carbon Brief.
Această scădere a emisiilor nu este rezultatul unei încetiniri a activității economice, cum s-a întâmplat în timpul crizei COVID-19, ci al unei tranziții reale către surse de energie mai curate.
China marchează astfel un pas uriaș în revoluția energetică globală, demonstrând că investițiile masive și politicile coerente pot transforma radical peisajul energetic mondial, în timp ce Europa și alte regiuni trebuie să accelereze eforturile pentru a nu rămâne în urmă.