Prima pagină » Lanț de falimente în Franța. Companiile menținute în viață artificial în pandemie ajung în impas în întreaga Europă și sunt vânate de fondurile speculative

Lanț de falimente în Franța. Companiile menținute în viață artificial în pandemie ajung în impas în întreaga Europă și sunt vânate de fondurile speculative

Lanț de falimente în Franța. Companiile menținute în viață artificial în pandemie ajung în impas în întreaga Europă și sunt vânate de fondurile speculative
Foto: Shutterstock

Multe companii din întreaga Europă se confruntă cu datorii imense și cu lipsă de lichidități, astfel încât nu-și mai pot plăti dobânzile în creștere în procesul de refinanțare. Situația este deosebit de gravă în Franța, unde există un număr relativ mare de afaceri foarte îndatorate, majoritatea în sectoare sensibile la scăderea consumului, precum retailul și telecomunicațiile. Totodată, țara se confruntă și cu un „efect de recuperare”: potrivit Băncii Franței, companiile care au fost menținute artificial în viață, cu ajutorul sprijinului masiv de stat, în timpul pandemiei încep acum să eșueze. În acest context dificil, astfel de organizații sunt vânate de fondurile speculative, se arată într-o analiză Financial Times. La Paris, vin săptămânal reprezentanți ai unor fonduri specializate în datorii neperformante – comentează sursa citată. Numărul falimentelor din Franța este la cel mai înalt nivel de când se țin evidențe, adică din 1991.

Fondurile speculative monitorizează atent companiile aflate în dificultate în Europa, în special în Franța, în contextul unei serii de șocuri economice care împing un număr tot mai mare de afaceri spre restructurări dureroase. Consultanții în restructurare și investitorii specializați în datorii neperformante au declarat că urmăresc îndeaproape companii franceze de dimensiuni medii și mari, adesea deținute de fonduri de private equity, precizează sursa citată.

Una dintre companiile din portofoliul EQT, furnizorul de servicii pentru cămine de bătrâni Colisée, își restructurează datoria, iar o altă companie, operatorul de laboratoare Cerba, riscă să urmeze același drum, potrivit unor surse apropiate acestor procese, care au dorit să-și păstreze anonimatul.

Alte companii îndatorate, deținute de fonduri de private equity și expuse riscului de restructurare, includ furnizorul de servicii imobiliare Emeria (deținut de Partners Group) și operatorul de plăți Ingenico (deținut de Apollo).

„Între 15 și 20 de companii franceze sunt monitorizate”, din cauza „problemelor de lichiditate sau de îndatorare”, a spus un bancher specializat în restructurări, adăugând că marea majoritate a acestor organizații aparțin unor fonduri de private equity.

„La Paris, nu trece o săptămână fără ca un fond de datorii din Marea Britanie sau SUA să vină să ne vadă”, a declarat Olivier Sibenaler, expert în restructurări la firma de consultanță AlixPartners. „Totul a accelerat cu adevărat de la începutul acestui an”.

Foto: Shutterstock

Foto: Shutterstock

Lanț de falimente în Franța: economia s-ar putea afla în impas

Problemele legate de datorii reflectă provocările cu care se confruntă economia franceză în ansamblu. Potrivit Băncii Franței, numărul falimentelor din Franța este la cel mai înalt nivel de când se țin evidențe, adică din 1991.

Numărul achizițiilor prin efect de levier (leveraged buyouts, LBO – achiziție bazată pe fonduri împrumutate, folosind ca gaj activele companiei) – în care fondurile de private equity cumpără companii cu niveluri mari de datorie – este, de asemenea, mult mai ridicat în Franța comparativ cu restul Europei. Din 2015, au avut loc 4.675 de astfel de achiziții în Franța, față de 2.786 în Germania și 1.749 în Italia, potrivit analizei profesorului Oliver Gottschalg de la HEC.

„Companiile au trecut printr-o serie de șocuri suprapuse”, a spus Céline Domenget-Morin, avocat specializat în restructurări la Weil, Gotshal & Manges, referindu-se la evenimente precum pandemia și războiul din Ucraina. „Treci peste primul șoc, apoi peste al doilea, dar când vine al treilea, nu-l mai poți duce”.

Schimbările legislative implementate în 2021 au afectat și modul în care decurg restructurările. Franța a adoptat o legislație europeană privind insolvența care a slăbit semnificativ poziția acționarilor comparativ cu normele anterioare.
Acest nou cadru duce la soluționări mai antagonice între creditori, permițând unora dintre aceștia să-i forțeze pe ceilalți să accepte acorduri de restructurare.

A început turismul spre Franța al marilor investitori de credite

Franța a devenit o destinație foarte atractivă pentru investitorii internaționali în credite, a explicat Sibenaler. Fondurile speculative axate pe datorii neperformante, deseori din SUA și Marea Britanie, pot prelua participații în companii aflate în dificultate, convertind datoria în acțiuni în cadrul procesului de restructurare.

„Urmărim cu mare atenție ce se întâmplă în Franța”, a declarat un investitor de la un fond speculativ european. „Este mult de lucru acolo”, spune el, citat de Financial Times.

Franța a avut parte de o serie de restructurări în cazul unor organizații de rang înalt în ultimii ani, inclusiv pentru retailerul Casino, furnizorul de servicii pentru bătrâni Orpea și compania de telecomunicații Altice. Creditorii Altice USA, parte a imperiului lui Patrick Drahi, se pregătesc pentru o nouă rundă de restructurări, în timp ce datoria Casino a atins din nou niveluri profund nesustenabile, la doar un an după o restructurare de 5 miliarde de euro.

După aceste cazuri foarte mediatizate, multe afaceri deținute de fonduri de private equity sunt tot mai vulnerabile.

Datele Bloomberg arată că unii investitori tradiționali în obligațiuni cu randament ridicat și-au vândut participațiile în datoria Colisée. „Fondurile speculative, axate pe situații de criză, sunt acum pe partea cealaltă a acestor tranzacții”, a comentat un investitor în obligațiuni.

Datoria grupului de laboratoare medicale Cerba se tranzacționează, de asemenea, la niveluri considerate „distressed”, pe fondul deteriorării performanței.

Obligațiunile garantate ale Cerba se vând cu 76 de cenți pe euro, în timp ce datoria sa negarantată se tranzacționează la doar 22 de cenți pe euro, semn că creditorii anticipează pierderi majore și s-au retras.

Alte articole importante
Inflația din România rămâne cea mai mare din UE, de peste trei ori peste media europeană
Inflația din România rămâne cea mai mare din UE, de peste trei ori peste media europeană
România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, chiar dacă ritmul de creștere a prețurilor a încetinit ușor în luna iunie. Potrivit datelor publicate de Eurostat, inflația anuală a ajuns la 9,2%, în timp ce media la nivelul UE s-a redus la 2,9%. România conduce din nou clasamentul inflației În […]
Cristina Chiriac: Convergența României s-a construit pe consum, nu pe fundații economice. Nota de plată vine în 2026
Cristina Chiriac: Convergența României s-a construit pe consum, nu pe fundații economice. Nota de plată vine în 2026
După 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană, România afișează un paradox economic: a recuperat rapid decalajele față de statele dezvoltate, dar este singura economie din Europa Centrală și de Est pentru care se estimează o contracție în 2026. Cristina Chiriac, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), susține că problema nu este ritmul […]
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Macroeconomie
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Industria IT&C continuă să fie unul dintre motoarele economiei românești, contribuind cu aproximativ 14% la produsul intern brut și înregistrând o productivitate a muncii cu 16% peste media națională. Cu toate acestea, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește inovarea, iar adoptarea tehnologiilor de ultimă generație, inclusiv inteligența artificială, rămâne mult […]
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
Macroeconomie
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata estimată a vieții profesionale, chiar dacă indicatorul a înregistrat o ușoară îmbunătățire în ultimii ani. Datele publicate de Eurostat arată că un român în vârstă de 15 ani este așteptat să petreacă în câmpul muncii, în medie, 32,7 ani, cu aproape […]
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Macroeconomie
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Digitalizarea accelerată a ANAF schimbă fundamental relația dintre stat și mediul de afaceri. După introducerea sistemelor RO e-Factura, SAF-T, RO e-Transport și, mai recent, RO e-TVA, autoritățile fiscale au acces la un volum fără precedent de informații despre activitatea companiilor, iar următoarea etapă va fi utilizarea acestor date pentru controale fiscale mult mai țintite și […]
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Tehnologie
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Compania finlandeză Nokia, odinioară simbolul telefoanelor mobile indestructibile, traversează una dintre cele mai spectaculoase transformări din istoria sa. După ce a ieșit definitiv din afacerea telefoanelor, grupul s-a repoziționat în centrul revoluției inteligenței artificiale, furnizând infrastructura care face posibilă funcționarea marilor centre de date AI. Strategia începe să dea rezultate: veniturile din acest segment cresc […]