„Lanțul slăbiciunilor” geopolitice și dinamica piețelor. Răzvan Mihai, analist Puterea Financiară: „Azi e destul de periculos să te uiți doar la un grafic fără iei în calcul și zonele de conflict”

„Din perspectiva portofoliului, investitorii ar trebui să fie pregătiți pentru o perioadă prelungită de incertitudine și volatilitate a prețului petrolului”, avertiza gigantul JP Morgan în iunie asupra dinamicii piețelor în 2025. Avertismentul a fost transmis la puțin timp după ce prețul petrolului a crescut vertiginos în urma atacurilor israeliene din iunie asupra instalațiilor nucleare și militare iraniene. Zilele trecute, piețele au trecut printr-un nou șoc: zeci de drone ucrainene au lovit rafinării și infrastructură petrolieră în Rusia, reducând capacitatea de rafinare cu până la 17%, ceea ce a generat criză de combustibil și creșteri de preț. Răzvan Mihai, analist cu experiență în piețe, a explicat în cadrul podcastului Puterea Financiară cum se reflectă evenimentele globale în dinamica burselor și a sectoarelor economice.

Astăzi, conflictele și tensiunile geopolitice nu mai sunt doar știri de politică externă – ele au efecte vizibile în economie: de la prețurile la energie și costurile de transport, până la modul în care se mișcă piețele de capital.

„Conflictul din Orientul Mijlociu are un impact mult mai puternic asupra prețului petrolului decât cel din Rusia-Ucraina – atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Pe termen scurt, o dată cu fiecare eveniment care se întâmplă, prețul petrolului tinde să aibă o apreciere destul de rapidă și volatilă”, a explicat Răzvan Mihai pentru Puterea Financiară.

BVB: Atacul cibernetic de la Depozitarul Central nu a afectat tranzacționarea. Bursa își continuă activitatea normal

14:22

Opt din zece români asociază schimbările climatice cu fenomenele meteo extreme. Încrederea în rezistența locuințelor a scăzut cu 10 puncte procentuale

12:09

Efectele în lanț asupra prețului pentru motorină și benzină

Pe de altă parte, ultimele atacuri ale Ucrainei asupra rafinăriilor din Rusia nu au influențat la fel de puternic prețul țițeiului (cel BRENT), care a rămas la 68-70 dolari pe baril.

„Dar ceea ce a fost afectat într-adevăr este prețul produsului finit, precum dieselul sau combustibilul pentru aviație”, spune analistul.

„Acestea sunt produse masiv în Rusia și exportate de acolo, iar atacul Ucrainei asupra rafinăriilor a dus la stoparea a circa 17% din producția locală. Asta se vede în exporturi mult mai mici din partea Rusiei chiar și către Asia și în exporturile de benzină care cumva au fost limitate de Rusia tocmai pentru a încerca să mențină un echilibru în prețul benzinei pe plan local. Iar acest lucru se poate observa mai departe într-o evoluție ascendentă a prețului pentru motorină, benzină, etc”, explică analistul.

Răzvan Mihai a schițat efectele în lanț pe care le-a declanșat acest atac: „deși Europa nu mai importă neapărat direct cantități la fel de mari din Rusia, are rute alternative prin Asia și atunci folosește rafinăriile din Asia ca să importe aceste produse finite”. În contextul în care Europa „încearcă cumva să meargă un pic mai mult și către zona de gaze naturale lichefiate ca să acopere diferența aceasta de importuri – mergând spre această alternativă, automat și prețurile vor fi ceva mai ridicate”, precizează analistul.

Ce impact are asupra prețului transportul gazelor lichefiate pe trasee maritime

Europa s-a orientat către gazele naturale lichefiate (LNG) transportate pe mare, ca alternativă la conducte după invazia Ucrainei și sancțiunile ulterioare, care au transformat dependența sa de gaze rusești într-un risc de securitate energetică. Aceasta în contextul în care există riscul real ca fluxul prin conducte să fie redus sau sistat unilateral (cum s-a întâmplat în 2022).

Astfel, Europa a investit masiv în terminalele LNG (Germania, Olanda, Polonia, Croația, Grecia) pentru a primi și gazul adus maritim din SUA, Qatar, Nigeria – dar acest lucru presupune costuri suplimentare.

„Bineînțeles, acele vase trebuie să fie special amenajate astfel încât să poată să să aducă aceste gaze naturale lichefiate. Condițiile lor de stocare sunt unele destul de stricte pentru a putea fi transportat.

Și dacă ne uităm mai departe și la traseele maritime – acestea ușor-ușor încep să se schimbe din varii motive. Odată ar putea fi strâmtoare Ormuz (n.r. prin care circulă circa 20% din volumul global de gaze lichefiate), iar o alternativă ar fi să meargă vasele undeva prin zona Capului Bunei Speranțe sau să tranziteze pe o distanță și mai lungă mergând spre America de Vest, iar apoi îndreptându-se spre Europa. Aici acest conflict între Rusia și Ucraina are o amploare destul de mare în ceea ce privește furnizarea de energie către Europa. Așa cum am spus, petrolul este mai puțin influențat, dar produsele finite au avut mai mult de suferit”, a precizat expertul.

Presiunea geopolitică din proximitatea strâmtorii Ormuz ține investitorii în șah

Prin strâmtoarea Ormuz tranzitează circa 20% din petrolul exportat la nivel mondial. Oprirea acestui flux ar conduce la o creştere necontrolată a preţului petrolului, iar escaladarea conflictului dintre Israel și Iran pune presiune pe un întreg ecosistem al economiei globale.

„Războiul dintre Iran și Israel, izbucnit în iunie 2025, nu va rămâne doar un conflict militar între cele două țări. El a dus la o reexaminare a problemelor de securitate în economia globală. Comerțul mondial a fost afectat negativ în multe moduri, în special în ceea ce privește securitatea energetică și controlul rețelelor de transport.

Războiul a pus, de asemenea, presiune asupra piețelor financiare. În timp ce prețurile multor active financiare, precum aurul și acțiunile, au fluctuat, băncile centrale din întreaga lume au luat decizii în funcție de evoluția conflictului”, notează politicstoday.org.

Efectul sistemic al conflictelor din Orientul Mijlociu

Răzvan Mihai explică efectul sistemic al acestui conflict geopolitic.

„Practic, strâmtoarea Ormuz este amenințată de cei care luptă împotriva Israelului și tind să o atace cu drone, cu vase care explodează, cu bărci care explodează. Ei bine, lucrul acesta duce la o creștere a asigurării, a primelor de asigurare pentru vasele care transportă petrol din Asia, din Orientul Mijlociu spre Europa. Acest lucru este foarte, foarte volatil, pentru că dacă ne uităm numai în 2025, aceste prime au crescut cu sume de 5 și chiar 10 ori mai mari numai în 2025”, spune analistul.

Pe termen lung există probabilitatea să se stabilizeze, dar pe termen scurt vom avea întotdeauna tensiuni care automat vor duce la creșteri imediate a prețului petrolului, precizează expertul.

„În cazul ultimelor atacuri ale Israelului asupra Iranului, observăm o creștere rapidă între 5 și 7% pentru prețul acestuia, după care el s-a corectat și s-a stabilizat în zona de 70 dolari per baril. Înainte era mult mai simplu. Ne uitam la ce face Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), care este oferta, care este cererea și se găsea un preț de echilibru, cu o volatilitate destul de redusă. Acum toată lumea se uită să vadă ce se întâmplă între Israel și Iran, pentru că este la mijloc strâmtoarea Ormuz”, mai explică Răzvan Mihai.

Însă analistul adaugă că nu înseamnă că acest lucru va deveni o tendință, pentru că prețul petrolului poate să coboare și să se restabilizeze într-o zonă de echilibru, bazată pe cerere și ofertă – „dar numai dacă aceste lanțuri de transport vor fi reluate, iar oferta nu va fi afectată pe termen lung”.

„Acum să te uiți doar la un grafic este destul de periculos fără să ai în vedere și tensiuni geopolitice, mai ales pentru zona de energie”, explică el.

Investitorii ar trebui să se uite și la situația economică globală, unde se află și ce se întâmplă în zonele de conflict, la inflație etc. „Toate aceste lucruri ar trebui puse la laolaltă pentru a înțelege ce se întâmplă de fapt cu prețul unui activ – fie că ne uităm în zona de energie sau că ne uităm în zona de transporturi. Dar nu trebuie să ne panicăm, pentru că există întotdeauna alternative sau metode prin a care prin care ne putem proteja împotriva unui astfel de risc de volatilitate”, mai explică analistul.