În 2011, compania petrolieră malaeziană Petronas a fost avertizată că sondele sale din Sudanul de Sud ar putea provoca boli congenitale. Mercedes-Benz, partener al Petronas în echipa de Formula 1, a intermediat atunci o serie de întâlniri pentru clarificări. Un deceniu mai târziu, copiii din Sudan continuă să se nască orbi, fără mâini și fără picioare sau cu alte malformații severe. Într-o vizită de o săptămână în Sudan, reporterii Bloomberg au vorbit cu familiile copiilor născuți cu defecte după 2021.
Bătăliile pe care oamenii obișnuiți și comunitățile le poartă cu giganții industriali care poluează au devenit, adesea, subiect de film. Probabil că cel mai cunoscut astfel de război este cazul Teflon. În anii ’90, investigațiile au dezvăluit că DuPont a deversat ani la rând acid perfluorooctanoic (PFOA), o substanță folosită în fabricarea teflonului, în râul Ohio și în solurile din jurul uzinei din Parkersburg. Sute de localnici au acuzat compania că este responsabilă de contaminarea apei, de boli hepatice și de diverse forme de cancer. Procesul colectiv împotriva DuPont a dus la despăgubiri de peste 600 de milioane de dolari și la reglementări stricte privind „substanțele chimice eterne” (PFAS). Povestea a fost transpusă în filmul Dark Waters (2019), regizat de Todd Haynes, cu Mark Ruffalo în rolul avocatului Robert Bilott, cel care a descoperit dezastrul.
În Sudan se petrece o tragedie similară. Reporterii Bloomberg au stat de vorbă cu femei îngrozite, la Spitalul din districtul Koch. Mame epuizate zăceau pe rogojini, cu bebelușii alături. Una dintre ele privea în gol, scrie sursa citată, pentru că pierduse o sarcină chiar cu o zi înainte. Era în al doilea trimestru. Alta stătea întinsă pe o parte, ținându-se strâns cu mânile de burtă, de teamă că își va pierde copilul.
Medicii spun că avorturile spontane și malformațiile la naștere sunt foarte frecvente la acest spital, un imobil vechi și deteriorat din regiunea petrolieră a Sudanului de Sud. Localnicii dau vina pe industrie. Oricum, amenințarea se vede în zare: coșuri fumegânde și rezervoare metalice, cu siluete care domină orizontul. E singura activitate economică din zonă.
În februarie, Nyakhor Mat Yiet, o mamă de treizeci de ani, a născut un băiat cu craniul și creierul doar parțial formate, povestește Simon Kutey, administratorul spitalului. Copilul i-a murit în brațe. O lună mai târziu, o altă femeie a născut un bebeluș fără membre. Acesta a murit câteva ore mai târziu.
Kutey povestește că “se întâmplă frecvent ca un copil să se nască orb sau chiar fără ochi, uneori fără picioare sau mâini. Cele mai multe cazuri nici nu sunt raportate”. Apa din forajul care deservește zona este atât de amară și de sărată, încât personalul medical a încetat să o folosească.
Districtul Koch — o zonă neglijată dintr-una dintre cele mai sărace țări ale lumii — e un loc în care e cu adevărat greu să trăiești. Mortalitatea infantilă e ridicată, malnutriția e o problemă obișnuită, iar ploile răspândesc, de regulă, holera. Totuși, bolile congenitale sunt ceea ce sperie cel mai mult familiile de aici.
De aproape două decenii, familiile din apropierea sondelor operate de un consorțiu condus de Petronas, compania națională de petrol și gaze a Malaeziei, suferă consecințele. Investigația Bloomberg, desfășurată pe parcursul mai multor luni, a descoperit contaminare gravă a apei potabile. Testele arată niveluri de metale grele mult peste limitele internaționale. Poluarea este severă chiar și în sate aflate la cel puțin 30 de kilometri de exploatări. Nu există o legătură dovedită între apă și malformații. De asemenea, până acum nu a fost intentată nicio acțiune în instanță. Experți independenți afirmă, însă, că există o corelație evidentă.
Organizația locală Sudd Environmental Agency a documentat 144 de cazuri de malformații între ianuarie 2021 și aprilie 2022. Este vorba doar de cazuri apărute în statul Unity, unde se află Koch.
Companiile petroliere care operează în Sudanul de Sud sunt acuzate că au contaminat apa folosită de peste 600.000 de oameni — aproape 5% din populația țării. Oficiali locali și oameni de știință din zona ONG-urilor spun că, după începerea extracției, în 2006, cazurile de malformații s-au înmulțit constant.
“Am asistat personal la creșterea numărului de cazuri”, spune Kutey. “Bătrânii își amintesc vremuri când aceste malformații nu existau”.
Petronas a transmis doar un răspuns scurt, de trei paragrafe, la cele 24 de întrebări trimise de Bloomberg privind acuzațiile. Compania nu a abordat direct subiectul malformațiilor sau al poluării mediului.
“În Sudanul de Sud, toate operațiunile noastre au fost realizate conform legilor și standardelor în vigoare”, a comunicat Petronas, adăugând că a cooperat constant cu autoritățile de reglementare și a desfășurat programe sociale pentru comunitățile locale.
Dezastrul din Sudanul de Sud amintește de alte tragedii industriale din Africa: scurgerile de petrol din Delta Nigerului, minele abandonate din Africa de Sud sau prăbușirea barajului minier chinez din Zambia. Exploatarea petrolului în Delta Nigerului a produs, vreme de decenii, poluare, scrie Al Jazeera. Scurgerile au contaminat solurile, pădurile de mangrove și sursele de apă folosite de comunități.
Mii de incidente de mediu au fost raportate în ultimele decenii. Autoritățile naționale estimează că volume semnificative de petrol au fost deversate. Localnicii, care trăiau din pescuit și agricultură, și-au pierdut mijloacele de subzistență. S-au înmulțit cazurile de boli pentru locuitori și au fost distruse unele habitate sensibile. Eforturile de curățare au fost lente și costisitoare. UN estimează că vor fi necesare decenii pentru refacerea zonelor cele mai afectate.
În minele abandonate din Africa de Sud au fost, de asemenea, tragedii, pornid de la deversările de acid. După decenii de exploatare auriferă, multe situri din regiunea Witwatersrand au fost părăsite, fără măsuri adecvate de prevenire a scurgerilor acide. Oxidarea mineralelor sulfidice din reziduuri generează apă acidă, care mobilizează metale grele și poluează cursurile de apă și apele freatice. Printre consecințe, autoritățile includ un pH scăzut al apelor, concentrații crescute de metale toxice și costuri majore pentru tratare și remediere. Problema persistă ca provocare națională, iar cercetarea și proiectele de tratament rămân priorități de politică publică.
Prăbușirea unui baraj de decantare la o mină chineză din Zambia, tragedie produsă în 18 februarie 2025, a eliberat zeci de milioane de litri de reziduuri acide în cursurile de apă care se conectează la râul Kafue. Peștii au murit, sursele de apă potabilă au fost contaminate, la fel și culturile sau sistemele de aprovizionare cu apă ale comunităților din aval. Autoritățile și ONG-urile au semnalat riscuri grave pentru sănătate și necesitatea unor operațiuni extinse de neutralizare și curățare. Companiile implicate au fost acuzate de mușamalizare. Evenimentul a dus la procese colective, deschise de fermierii și de rezidenții afectați.
În Sudan, tragedia se întinde pe mai multe decenii. Reprezentanții Petronas au declarat că și-au încheiat activitatea în Sudanul de Sud la 1 octombrie 2024. La data respectivă a fost complet retrasă subsidiara locală și a fost vândut pachetul de 40% din consorțiul care operează în Koch.
Compania a fost principalul acționar și operator al câmpului petrolier din regiune, scrie Bloomberg. În jurul localității Koch, mlaștinile, iazurile și afluenții Nilului strălucesc cu irizații uleioase. Compania știa despre creșterea cazurilor de boli congenitale încă din 2011, când s-a întâlnit prima dată cu organizația germană Sign of Hope, care documenta contaminarea.
În anii următori, organizația a efectuat teste complexe, care au arătat niveluri ridicate de plumb în părul locuitorilor și niveluri mari de metale grele în apă. Problema a devenit critică în noiembrie 2015, când fondatorul Sign of Hope, Klaus Stieglitz, a prezentat dovezile în fața Ministerului Petrolului din Sudanul de Sud. La această reuniune au mai fost prezenți reprezentanți ai consorțiului Petronas și doi reprezentanți Mercedes-Benz.