Marea Britanie va deveni, în următoarea decadă, un „Stat Național al Sănătății”, în care jumătate din cheltuielile publice sunt alocate Serviciului Național de Sănătate (NHS) și sistemului de asistență socială, potrivit Fundației Resolution, un important think tank internațional, citat The Guardian. În timp ce serviciul de sănătate absoarbe tot mai mult din bugetul public, alte domenii au fost, treptat, excluse: din 2010 și până acum, au existat tăieri bugetare de 16% (în termeni reali, per persoană) în cazul justiției și s-a înregistrat o scădere de 50% pentru locuințe, comunități și administrația locală.
Până la finalul deceniului, NHS va reprezenta jumătate (49%) din toate cheltuielile pentru servicii publice controlate de Westminster, în creștere față de o treime (34%) cât reprezenta în 2010, când laburiștii au părăsit guvernarea. Deși a limitat cheltuielile în alte domenii, ministrul britanic de finanțe Rachel Reeves a folosit cea mai recentă revizuire bugetară pentru a prioritiza alocarea a miliarde de lire către NHS, conturând, astfel, prioritățile Partidului Laburist până la următoarele alegeri. Ministrul de finanțe s-a confruntat cu presiuni – unii avertizează că noi creșteri de taxe ar putea periclita acest plan -, însă Fundația Resolution estimează că, per total, cheltuielile pentru sănătate sunt pe cale să domine tot mai mult bugetul public.
NHS, apărarea și investițiile pe termen lung au primit cea mai mare parte din fondurile suplimentare anunțate, joi, de Reeves. Potrivit sursei citate, 90% din creșterile anunțate de buget sunt destinate sistemului de sănătate.
Totuși, Fundația Resolution și alți economiști de renume au avertizat că ministrul de finanțe ar putea fi forțat să crească din nou taxele în toamnă, pentru a susține nivelurile mai mari de cheltuieli, în contextul unei perspective economice și fiscale tot mai dificile.
Institutul pentru Studii Fiscale (IFS) a anunțat, joi, că ar fi nevoie de o redresare economică spectaculoasă pentru a evita o nouă creștere de taxe în bugetul din a doua parte a anului.
„Cu planurile de cheltuieli stabilite și cu reguli fiscale ‘de fier’, respectate la virgulă, orice deviere în direcția greșită va declanșa aproape sigur noi creșteri de taxe”, a spus Paul Johnson, directorul IFS.
Datele oficiale, publicate joi, arată că economia Marii Britanii s-a contractat cu 0,3% în aprilie, mai mult decât erau estimările, dinamică înregistrată pe fondul scăderii exporturilor, după anunțarea tarifelor vamale impuse de Donald Trump. Contribuie la acest rezultat reducerea locurilor de muncă și înghețarea investițiilor, ca reacție la majorările de taxe și la incertitudinile generale care domină comerțul global.
Kemi Badenoch, liderul opoziției, a acuzat Partidul Laburist pentru deteriorarea perspectivelor economice ale Marii Britanii, subliniind că tabăra conservatorilor ar fi ales, mai degrabă, să reducă dimensiunea statului, în loc să declanșeze un „război împotriva sectorului privat”. Unii economiști au declarat, însă, că politicile lui Reeves au anihilat, în mare parte, planurile „nerealiste” ale fostului guvern conservator, care prevedea reduceri de taxe de miliarde de lire, fără a oferi prea multe detalii despre cum ar fi fost finanțată, în acest caz, cheltuiala publică.
Andy King, fost membru al Consiliului de Administrație al Biroului pentru Responsabilitate Bugetară (OBR), a declarat că alocarea unui surplus de 400 de miliarde de lire față de planurile anterioare ale guvernului reprezintă, „practic, prețul pentru eliminarea elementelor neverosimile din planurile bugetare”.
„A fost o risipă de bani? Nu chiar. A fost austeritate? Nici atât. Pare o abordare destul de convențională și rațională de alocare a bugetului”, a adăugat el.
Ponderea tot mai mare a cheltuielilor publice alocate NHS vine în contextul în care guvernul încearcă să reducă unele probleme istorice, printre care listele de așteptare, aflate aproape de niveluri record, comentează sursa citată. În plus, cheltuielile pentru sistemul de sănătate erau în creștere de ani de zile, reflectând unele realități sociale, cum ar fi îmbătrânirea populației Marii Britanii. Această dinamică socială antrenează costuri în creștere și nevoi pentru tratamentele tot mai complexe. Impactul pandemiei de Covid a accentuat presiunea asupra sistemului de sănătate britanic.
Fundația Resolution estimează că planurile lui Reeves vor aduce cele mai mari beneficii gospodăriilor cele mai sărace din Marea Britanie. Oamenii cu mai puține posibilități vor avea un „beneficiu concret” semnificativ, prin accesul la servicii publice. Pentru o gospodărie cu venituri medii, acest beneficiu ar valora echivalentul a 1.400 de lire anual, în medie, până în 2029, crescând la 1.700 de lire.
„O perspectivă economică mai slabă sau modificări nefinanțate în ceea ce privește ajutoarele pentru încălzirea pe timp de iarnă ar putea înseamna că ministrul de finanțe va trebui, cel mai probabil, să-și reanalizeze opțiunile și să crească taxele în toamnă”, a declarat Ruth Curtice, director executiv al Fundației Resolution.