Mark Zuckerberg și foști șefi Meta, dați în judecată pentru 8 miliarde de dolari. De ce sunt acuzați?

Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta Platforms, va depune mărturie în această săptămână într-un proces civil în care este acuzat că a condus Facebook ca pe o „întreprindere ilegală”, permițând colectarea datelor utilizatorilor fără consimțământul acestora.

De asemenea, foști lideri ai Meta au fost chemați la rândul lor în instanță pentru pierderile cauzate de scandalul Cambridge Analytica.

Zuckerberg, dat în judecată de investitori: daune de 8 miliarde de dolari

Foto: Shutterstock

România, țara UE cu cea mai redusă alocare bugetară pe locuitor pentru cercetare și dezvoltare, în 2025

20:21

Transgaz vrea să devină acționar la dezvoltatorul unui terminal american de gaze naturale lichefiate

14:25

Procesul a fost intentat de acționari ai Meta, compania-mamă a Facebook, Instagram și WhatsApp și va începe miercuri la Wilmington, în statul Delaware. Aceștia solicită ca Mark Zuckerberg și alți actuali și foști membri ai consiliului de conducere să returneze companiei peste opt miliarde de dolari, sumă cheltuită sub formă de amenzi și costuri legale în urma scandalului Cambridge Analytica.

Pe lângă Zuckerberg, printre cei acuzați se află fosta directoare de operațiuni Sheryl Sandberg, investitorul Marc Andreessen, cofondatorul Palantir, Peter Thiel, precum și Reed Hastings, cofondator Netflix.

Scandalul a izbucnit în 2018, în momentul în care s-a aflat că datele personale a milioane de utilizatori Facebook au fost transmise firmei de consultanță politică Cambridge Analytica, care a contribuit la campania prezidențială de succes a lui Donald Trump, în 2016. Potrivit reclamanților, platforma de socializare a încălcat acordul semnat în 2012 cu Comisia Federală pentru Comerț (FTC), care impunea companiei respectarea unor reguli stricte de protecție a datelor.

După declanșarea crizei, Meta a fost sancționată în 2019 cu o amendă record de 5 miliarde de dolari de către FTC și a suportat costuri legale suplimentare. Acum, investitori individuali și fonduri de pensii, inclusiv California State Teachers’ Retirement System, cer ca răspunderea financiară să nu fie suportată de companie, ci de conducătorii care ar fi permis încălcările, transmite Reuters.

„Este un caz care vizează presupuse abateri de o amploare cu adevărat colosală”, a afirmat judecătorul Travis Laster, care a respins o solicitare a inculpaților de a închide cazul înainte de judecare.

Procesul va fi prezidat de judecătoarea Kathaleen McCormick, la Curtea de Cancelarie din Delaware, și este programat să dureze opt zile.

Zuckerberg, acuzat că a obținut un profit personal de un miliard de dolari

Dosarul este complex din punct de vedere juridic. Acționarii trebuie să demonstreze că Zuckerberg și echipa sa de conducere au eșuat complet în obligația de supraveghere și au permis încălcarea deliberată a legii. Potrivit experților în drept corporativ, astfel de acuzații sunt foarte greu de susținut în instanță, deoarece acesta este primul proces de acest gen.

Zuckerberg și ceilalți acuzați resping acuzațiile, catalogându-le drept „afirmații extreme”. În documentele prezentate instanței, aceștia susțin că Meta a fost, de fapt, victima manipulării exercitate de Cambridge Analytica și că Facebook a implementat echipe interne dedicate protecției datelor, angajând și o firmă externă pentru respectarea normelor impuse prin acordul din 2012.

Jason Kint, directorul Digital Content Next, care este o organizație ce reprezintă creatorii de conținut digital, a declarat pentru Reuters că acest proces ar putea scoate la lumină informații relevante despre ceea ce știa consiliul de administrație al Meta și când. „Există argumentul că nu putem evita Facebook și Instagram în viața noastră de zi cu zi. Dar, putem avea încredere în Mark Zuckerberg?”, a punctat Kint.

În afara problemelor legate de confidențialitate, acuzatorii susțin că Zuckerberg ar fi obținut un profit personal de peste un miliard de dolari, vânzându-și acțiunile înainte ca scandalul Cambridge Analytica să devină public. Avocații lui afirmă, însă, că tranzacțiile au fost realizate conform unui plan de vânzare preaprobat, destinat să prevină acuzațiile de tranzacționare pe baza unor informații privilegiate, iar fondurile astfel obținute ar fi fost direcționate către scopuri caritabile.

Procesul are loc într-un moment în care Meta este supusă criticilor privind gestionarea datelor utilizatorilor, în special în contextul dezvoltării de noi modele de inteligență artificială. Rezultatul acestui caz ar putea crea un precedent semnificativ în ceea ce privește responsabilitatea personală a liderilor corporativi în situații de încălcare gravă a confidențialității.