Meta, în centrul unui scandal legat de proliferarea fraudelor online. Ce acuzații i se aduc?

Meta, gigantul tech care controlează Facebook și Instagram, este acuzat că tolerează sau chiar încurajează o rețea globală de escrocherii online.

O amplă investigație scoate la iveală practici publicitare controversate, o lipsă de control eficient și un posibil model economic construit pe promovarea conținutului fraudulos.

Publicitatea online alimentează rețelele de escrocherii

Foto: Unsplash.com

Trump ar putea declanșa un nou șoc pe piețele financiare, avertizează investitorii

12:21

Samsung reinventează bijuteriile: cercei, coliere și inele cu inteligență artificială, noile gadgeturi de lux

11:52

Ancheta, realizată de Wall Street Journal, ridică o serie de semne de întrebare asupra modului în care Meta gestionează reclamele plătite pe platformele sale. Potrivit unui document intern al Meta, care a ajuns pe mâna jurnaliștilor americani, în 2022, circa 70% dintre noii clienți care au achiziționat spații publicitare pe aceste rețele au promovat înșelătorii, produse ilegale sau oferte de o calitate îndoielnică.

Raportul descrie compania drept „o piesă centrală în mecanismul global al fraudelor digitale”, ceea ce arată un posibil eșec sistemic. Și nu doar în a preveni escrocheriile, ci și în a-și asuma un rol activ în combaterea lor.

Cei de la Meta spun că informațiile invocate sunt „depășite” și că, între timp, au fost intensificate măsurile de protecție. Cu toate acestea, amploarea fenomenului relevat sugerează o problemă de fond în arhitectura sa publicitară.

De la reclame sponsorizate false până la utilizarea abuzivă a imaginii unor celebrități, fenomenul fraudelor online a devenit endemic pe platformele Meta. Ancheta Wall Street Journal oferă un exemplu elocvent, și anume o mică firmă americană de bricolaj, Half-Off Wholesale.

Aceeași investigație scoate la iveală și faptul că o parte însemnată a rețelelor de fraudă operează din Asia de Sud-Est, unde mii de persoane, care uneori sunt recrutate prin practici coercitive, sunt angajate în adevărate „fabrici de scamuri”. Aici, ele administrează conturi false, generează reclame fictive și gestionează site-uri capcană (phishing), în beneficiul unor rețele internaționale.

160 de miliarde de dolari doar din publicitate

Potrivit procurorului american Erin West, Meta ar avea resursele necesare pentru a opri fenomenul, dar nu ar fi dispusă să aplice măsuri mai drastice de team să nu piardă veniturile. Într-un raport elaborat împreună cu US Institute for Peace, West vorbește despre o amenințare globală cu ramificații în traficul de persoane și forme moderne de sclavie digitală.

Meta a transmis că a implementat măsuri suplimentare de siguranță, ca sisteme automate de detecție, colaborări cu instituții bancare și notificări de alertă pentru utilizatori. Documentele obținute de WSJ indică o politică permisivă. Un cont suspect poate primi până la 32 de avertismente înainte de a fi suspendat definitiv. În plus, unele intervenții ar avea loc doar dacă angajații Meta semnalează personal problema.

Criticii spun că aceste politici relaxate se datorează presiunii de a menține veniturile. În 2024, compania a generat peste 160 de miliarde de dolari doar din publicitate, fapt ce pune în discuție prioritățile reale ale platformei.

Cu peste trei miliarde de utilizatori zilnici pe platformele Meta, frauda nu este un fenomen nou pentru companie. Însă, alimentată de creșterea criptomonedelor, a inteligenței artificiale generative și a vastelor rețele criminale de peste hotare cu sediul în Asia de Sud-Est, amploarea problemei cu escrocii online este în creștere și a fost semnalată în mod regulat de angajați în ultimii ani, potrivit Livemint.com.

Meta susține că situația s-a îmbunătățit în ultimul an. Potrivit unui comunicat oficial, în 2024 au fost închise peste două milioane de conturi asociate cu activități frauduloase, iar 70% dintre acestea ar fi fost detectate automat în mai puțin de șapte zile.