Cash stuffing-ul, cunoscut și sub denumirea de metoda plicurilor, a devenit rapid una dintre cele mai populare strategii de bugetare, grație viralității pe TikTok. Videoclipuri cu plicuri frumos etichetate, dosare de buget și bancnote împărțite cu grijă pe categorii domină rețelele sociale, oferind o imagine atrăgătoare a controlului financiar. Însă, dincolo de estetica sa atrăgătoare pentru rețelele de socializare, metoda vine cu propriile riscuri, mai ales pentru începători.
Metoda plicurilor înseamnă să retragi numerar din contul tău bancar și să îl împarți în plicuri fizice, fiecare reprezentând o categorie de cheltuieli: alimente, transport, divertisment, îngrijire personală etc. Această strategie pornește de la ideea că plata în numerar îți permite să vezi și să simți cum banii dispar, fapt ce poate reduce comportamentele impulsive și cheltuielile necontrolate.
„Recomand metoda plicurilor persoanelor care tind să depășească bugetul în anumite domenii”, afirmă R.J. Weiss, planificator financiar certificat, citat de YahooFinance.
El sugerează ca această metodă să fie aplicată doar în zonele problematice ale bugetului personal:
„În acest fel, apare o linie clară între a cheltui sub sau peste buget. Ori ai bani, ori nu ai.”
Greșeli frecvente în cash stuffing și cum pot fi evitate
Deși în teorie metoda pare simplă, în practică mulți utilizatori întâmpină dificultăți. Iată cinci dintre cele mai frecvente greșeli, și soluțiile aferente.
Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale cash stuffing-ului este lipsa de securitate. Să umbli cu sume mari de numerar în portofel te expune la pierderi și furturi. De aceea experții recomandă să porți cu tine doar suma destinată cumpărăturilor din ziua respectivă, în timp ce restul banilor trebuie păstrați într-un loc sigur, ideal într-un cont bancar asigurat (precum un cont de economii garantat de stat).
Lumea este deja profund digitalizată, iar unele facturi nu pot fi plătite în numerar, cum ar fi cele de telefon, internet sau abonamente online. Prin urmare, este important să identifici acele categorii pentru care plata cash este fezabilă și, în același timp, să folosești funcționalități moderne ale băncii tale, precum plicuri virtuale sau secțiuni de economii separate, pentru cheltuielile automate.
Mulți începători ajung să transfere bani dintr-un plic în altul pentru a acoperi cheltuieli neprevăzute, ceea ce duce rapid la pierderea controlului asupra bugetului. Dacă acest comportament devine recurent, este un semn clar că alocările lunare nu reflectă realitatea consumului tău. Reevaluează fiecare categorie și ajustează sumele în funcție de obiceiurile tale reale, nu de intențiile idealizate.
Unul dintre dezavantajele metodei plicurilor este că, spre deosebire de un cont de economii, numerarul nu generează dobândă. Dacă, de exemplu, ai 1.000 de dolari într-un plic de economii, acei bani nu îți vor aduce niciun câștig. Dar, într-un cont cu dobândă de 4% pe an, ai fi obținut bani în plus, bani care, în timp, se pot multiplica prin efectul dobânzii compuse.
Desigur, nu este greșit să urmărești creșterea sumei din plicul tău de economii, dar pe termen lung, lipsa randamentului devine o problemă. Metoda plicurilor este ideală ca metodă temporară pentru a învăța autodisciplina, dar nu ar trebui să înlocuiască strategiile moderne de construire a averii.
Ultima greșeală majoră este entuziasmul dus la extrem. Mulți începători încearcă să aplice metoda plicurilor la toate cheltuielile lor dintr-o dată, ceea ce duce rapid la epuizare și abandon.
„Cea mai frecventă greșeală este să încerci să faci totul deodată”, spune Weiss. „Începe doar cu trei-cinci categorii unde știi că ai tendința să exagerezi, sau chiar cu una singură.”
Metoda funcționează doar dacă este sustenabilă. Dacă devine o povară, nu vei rămâne consecvent, iar beneficiile ei vor dispărea rapid.
Metoda plicurilor poate fi un aliat eficient în lupta împotriva risipei și în procesul de recăpătare a controlului financiar. Totuși, ca orice instrument, necesită disciplină, ajustare și o bună înțelegere a propriilor obiceiuri de consum. Folosit corect, poate deschide calea către o relație mai sănătoasă cu banii, dar folosit greșit, riscă să devină doar o altă tendință care dezamăgește.