România analizează reducerea accizelor la carburanți. Guvernul discută mai multe scenarii în contextul scumpirilor

Creșterea prețurilor la carburanți readuce în discuție una dintre cele mai sensibile măsuri fiscale pentru șoferi și companii: reducerea accizelor. Guvernul analizează mai multe variante pentru a limita impactul scumpirilor la pompă, iar una dintre opțiuni ar putea fi diminuarea taxelor aplicate carburanților. Declarațiile au fost făcute de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, într-o intervenție la Digi24, unde a explicat că autoritățile lucrează la scenarii multiple pentru a menține stabilitatea pieței. În paralel, experții din domeniul energiei susțin că prețul motorinei din România ar putea fi ușor peste nivelul justificat de costurile reale.

Creșteri recente la pompă și reacția autorităților

Prețurile carburanților au început să urce din nou în ultimele zile, iar evoluția a fost resimțită rapid în stațiile de alimentare din toată țara. Potrivit ministrului Energiei, până miercuri s-au înregistrat scumpiri de aproximativ 20 de bani pentru motorină, iar până joi dimineață creșterea a ajuns la aproximativ 25 de bani.

Oficialul a subliniat că majorările nu sunt izolate la nivelul României, ci fac parte dintr-un trend european, unde în unele state din vestul continentului creșterile sunt chiar mai accentuate.

Transportul rutier de pasageri scade în 2025, dar românii călătoresc mai mult pe distanțe mai lungi

16:33

Mai mulți europeni văd SUA ca pe o amenințare comparativ cu China

14:28

În același timp, autoritățile române spun că au luat măsuri preventive încă din anul precedent pentru a reduce vulnerabilitatea în fața unor eventuale șocuri pe piața petrolului.

Reprezentantul Ministerului Energiei a explicat că au fost dezvoltate rute alternative de aprovizionare și strategii de stocare, menite să ofere flexibilitate în cazul unor perturbări în lanțul global de transport al petrolului și produselor rafinate.

„În același timp, începând de anul trecut, după criza din octombrie, am început, împreună cu toate companiile din România, să creăm rute alternative de aprovisionare de combustibil, fără să știm că va urma acest eveniment. Și acest lucru ne-a dat flexibilitatea de a ne asigura stocuri pentru cel puțin 5 luni de zile de acum înainte, de a ne asigura rute alternative pentru luni de zile, iar în momentul de față, undeva la sub 7% din tot ceea ce consumăm în România, ca importuri, ca și petrol rafinat, ajunge să fie adus prin strâmtoarea Ormuz”, a declarat Bogdan Ivan la Digi24.

Potrivit acestuia, reducerea dependenței de rutele sensibile din punct de vedere geopolitic reprezintă un element important pentru stabilitatea pieței interne.

Planuri pentru creșterea capacității energetice

Pe lângă diversificarea rutelor de aprovizionare, autoritățile analizează și alte măsuri pentru consolidarea securității energetice.

Ministrul Energiei a menționat că sunt discutate mai multe opțiuni strategice, inclusiv extinderea contractelor comerciale existente și creșterea importurilor de petrol din zone tradiționale pentru România.

În acest context sunt luate în calcul și colaborări mai intense cu state precum Azerbaidjan și Kazahstan, două dintre sursele importante de petrol pentru regiune.

Totodată, guvernul analizează scenarii prin care anumite facilități de rafinare din România ar putea fi repornite sau utilizate mai eficient. O astfel de măsură ar putea contribui la reducerea dependenței de importurile de produse rafinate.

Posibilitatea reducerii accizelor

În paralel cu aceste măsuri structurale, executivul discută și despre intervenții fiscale care ar putea reduce presiunea asupra consumatorilor.

Una dintre variantele analizate este diminuarea accizelor aplicate carburanților. Ministrul Energiei a precizat însă că decizia finală aparține Ministerului Finanțelor și conducerii coaliției guvernamentale.

„Nu sunt ministrul de Finanțe. Dar este evident că împreună cu ministrul de Finanțe, împreună cu Primul Ministru, cu colegii din coaliție, lucrăm la mai multe scenarii, printre care și acest scenariu”, a spus Bogdan Ivan.

Reducerea accizelor ar putea avea efect direct asupra prețului final la pompă, însă o astfel de măsură ar implica și un impact asupra veniturilor bugetare. De aceea, decizia ar necesita o analiză atentă a echilibrului dintre sprijinirea consumatorilor și menținerea stabilității fiscale.

Analiza specialiștilor: prețul motorinei ar putea fi mai mare decât nivelul corect

În același timp, specialiști din domeniul energiei susțin că evoluția actuală a prețurilor merită analizată atent. Potrivit lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociația Energia Inteligentă, motorina vândută în România ar avea un preț ușor peste nivelul considerat corect de piață.

Într-o analiză publicată de organizație, expertul explică faptul că infrastructura petrolieră a României ar trebui, în mod normal, să contribuie la stabilizarea prețurilor.

„România este al doilea producător de ţiţei din Europa, are una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri petroliere din Europa Centrală şi de Est, având rafinării, acces direct la importuri maritime prin Marea Neagră şi un sistem logistic de conducte care conectează porturile cu rafinăriile şi depozitele interne. În mod normal, o astfel de structură ar trebui să stabilizeze preţurile carburanţilor şi să atenueze fluctuaţiile pieţei internaţionale”, susține Dumitru Chisăliță.

Potrivit analizei realizate de Asociația Energia Inteligentă, evaluarea fluxurilor de aprovizionare și a costurilor petrolului din ultimele trei luni indică o diferență relativ mică între prețul real și cel practicat la pompă.

„În cadrul studiului realizat de Asociaţia Energia Inteligentă – Analiza fluxurilor petroliere, a costurilor şi preţului la pompă în România – se desprinde din analiza fluxurilor de aprovizionare şi a evoluţiei costurilor petrolului din ultimele 90 de zile, că preţul motorinei la pompă din România este peste nivelul preţului corect de piaţă. Diferenţa nu este dramatică – aproximativ 10 bani pe litru – dar într-o economie care consumă milioane de tone de carburant anual, chiar şi această marjă aparent mică devine relevantă”, afirmă Dumitru Chisăliță.