Mihai Daraban: „Trebuie să ne îngrijoreze faptul că nu producem nimic în România”

Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) a tras un semnal de alarmă cu privire la starea actuală a economiei românești, într-un moment în care țara noastră se confruntă cu dezechilibre economice accentuate, în special prin dependența de importuri și prin lipsa unor politici coerente de stimulare a producției interne.

Într-o dezbatere electorală cu miză economică, șeful CCIR a pus accent pe lipsa unei industrii productive și pe ineficiențele din sistemul administrativ și diplomatic.

Daraban critică eliminarea unor stimulente fiscale din „Ordonanța trenuleț”

Foto: Unsplash.com

Revoluție pe WhatsApp. Meta introduce reclame după 11 ani și schimbă complet modul în care folosim aplicația

08:00

Sindromul „Fake Rich”: spectacolul luxului mimat și algoritmul abundenței reale financiare și relaționale

21:30

Pe fondul deficitului comercial cronic și al reducerii investițiilor în industrii strategice, Mihai Daraban a punctat că românii ar trebui să fie cu adevărat preocupați de absența producției naționale, subliniind că această situație nu este sustenabilă pe termen lung.

În același timp, președintele CCIR a criticat modul în care diplomația românească ignoră dimensiunea economică în misiunile sale externe, într-un context în care concurența internațională pentru investiții și exporturi este tot mai intensă.

„Diplomația românească, care este apanajul președintelui… Există o dezamăgire în mediul de business, că misiunile diplomatice ale României în străinătate nu au subiectul economie pe agendă. Cred că singurul ministru de Externe (…) Lazăr Comănescu a zis că este momentul ca, în evaluarea ambasadorilor, partea economică să prevaleze. De atunci n-am mai auzit nici un ministru de Externe, și participă la fiecare sfârșit de lună august la celebrul RADR – Reuniunea Anuală a Diplomației Românești – nimic despre economie. N-au nici un fel de target. Când targetul ar fi foarte simplu: domnule, pleci pe o zonă, schimburile comerciale la plecare sunt 200 de milioane, dacă tu nu faci 400 de milioane la întoarcerea din mandat, poți să uiți de cariera de diplomat”, a spus Daraban.

Totodată, șeful CCIR a criticat eliminarea unor stimulente fiscale din cunoscuta „Ordonanță trenuleț”, menționând că facilitățile pentru sectoare precum IT, agricultură sau construcții trebuiau, de fapt, extinse și în alte domenii competitive. În opinia sa, sprijinul fiscal pentru industriile care aduc valoare adăugată – cum ar fi producția de mobilă sau construcțiile navale – ar trebui să fie o regulă, nu o excepție.

„Sunt multe alte sectoare care aduc valoare adăugată României. Și din păcate n-au beneficiat toți de acele facilități, considerate fiind în continuare facilități. A fost o normalitate, pur și simplu”, a mai precizat președintele CCIR.

Cifră de import de 126 de miliarde de euro

În condițiile în care România continuă să susțină consumul intern prin importuri masive, Daraban a subliniat faptul că este nevoie de o serie de schimbări de paradigmă în dezvoltarea economică. Practic, el spune că producția locală trebuie să devină motorul PIB-ului.

„Trebuie să ne îngrijoreze faptul că nu producem nimic în România. Faptul că acest stat s-a bucurat întotdeauna la TVA pe care persoana fizică o donează statului când se duce de Black Friday și își cumpără râșniță de cafea, cuptor cu microunde, aspirator. Vor trebui niște măsuri și aici așteptăm răspuns. Ce putem face? Ce va face Guvernul pe care îl veți păstori pentru atragerea acelor investiții în România pentru bunuri de larg consum. Avem oglinda consumatorului român (…) cel mai bun sondaj de opinie în rândul consumatorului este cifra de la import. Aceea de 126 de miliarde de euro. Dacă o analizăm, vedem cu adevărat ce vrea consumatorul din România, pentru că la el ne raportăm. Eu cred că etapa în care România va face exporturi cu valoare adăugată mare este departe”, a mai spus președintele CCIR.

De asemenea, Mihai Daraban a subliniat că România ocupă ultimul loc în domeniul cercetării și inovării la nivelul Uniunii Europene, ceea ce, în opinia sa, înseamnă că nu există un brand autohton cu valoare adăugată mare.

„Eurostat spune că suntem pe ultimul loc la inovare-cercetare în Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că brand românesc cu valoarea adăugată mare, substanțială, nu avem, trebuie să recunoaștem. (…) Cred că cea mai prăpădită gospodărie din România are televizor. Noi nu asamblăm nici un televizor în România. V-am spus de râșniță de cafea, nici aia. Sunt niște obiective pe care trebuie să le atingem ca să satisfacem acest consum intern. Este foarte sănătos să creștem PIB-ul pe consum, dar PIB-u pe consum produs în România, indiferent de naționalitatea producătorului”, a declarat Daraban.

România, codașa digitalizării administrative

În plus, președintele CCIR a revenit asupra unei teme mai vechi – reorganizarea teritorial-administrativă –, considerând-o esențială pentru eficientizarea cheltuielilor publice și echilibrarea bugetului de stat.

„Noi am lansat încă din 2019 tema reorganizării administrative a României. Din păcate, izoleta atunci ne-a furat audiența. Izoleta și măștile, și lucrurile au stagnat din punct de vedere al ideii noastre. Am reluat-o la începutul lui 2024 și am zis că în România sunt într-adevăr 590.000 până în 600.000 de bugetari de care orice țară are nevoie. Și aici vorbim de Educație, de Sănătate, de Poliție, de Armată, utili statului român. Problema noastră este de administrație. Pe administrația publică locală, sunt vreo 467.000 de oameni, pe aceea centrală diferența până la 700.234. Aici este problema României. Noi am propus atunci, pentru că există Curțile de apel înființate în 92, am propus 15 județe, pe formatul Curților de apel. Am spus noi să nu mai fie comună sub 5.000 (de locuitori n.r), oraș sub 10.000. Și nu cred că acest oraș merită șapte primării, cu tot respectul față de București. Bucureștiul, după cum știți, pe recensământul din 2021, are doar 1.716.000 de locuitori. (…) Cred că este unica soluție pentru a avea un buget confortabil, un buget care să permită Guvernului care va fi să acorde niște facilități mediului de business, nu să vină cu taxe”, a explicat președintele CCIR.

Referitor la procesul de digitalizare a administrației publice, Daraban a precizat că România continuă să rămână în coada clasamentului european. Potrivit acestuias, exemplul Registrului Comerțului evidențiază cât de disfuncțional este sistemul actual.

„Și un exemplu elocvent este următorul: la Registrul Comerțului, entitate a Ministerului Justiției și, din câte știu, Ministerul Justiții pare a fi parte din statul român, figurează 1.265.000 de agenți economici activi și în funcțiune. Și întreb și eu: de ce sunt doar 866.601 care au depus bilanț?. (…) În timpul mandatului meu, an de an am ridicat această problemă. În 2014 erau 140.000, s-au făcut 170.000, a venit alt an – 210.000. Iată că am ajuns la 400.000 care figurează activi și în funcțiune și nu le bate nimeni la poartă, pentru că ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală), baza de date pe care ne controlează pe toți este baza de date a celor care au depus bilanțul la Fisc. Punct”, a conchis Mihai Daraban.