Până la 85% din exporturile de petrol ale Rusiei sunt transportate de nave fără pavilion clar, ocolind sancțiunile occidentale și alimentând bugetul de război al Kremlinului, transmite The Guardian. Flota fantomă nu este doar o problemă de evaziune economică, comentează sursa citată, ci, mai ales, una de securitate regională, juridică și strategică. În lipsa unei acțiuni coordonate și curajoase, UE riscă să piardă din eficiența regimului de sancțiuni, iar Rusia ar putea continua să-și alimenteze efortul de război prin mecanisme ocolitoare, care sunt tolerate în prezent.
În ajunul reuniunii miniștrilor de externe ai Uniunii Europene, programată pentru luni, apelurile pentru intensificarea și coordonarea măsurilor împotriva flotei rusești de petroliere „fantomă” s-au înmulțit, în contextul în care se preconizează sancționarea a încă 180 de nave. Această decizie ar duce numărul total al navelor sancționate de UE la 350.
Flota neînregistrată, formată din aproximativ 500–700 de petroliere vechi, slab asigurate și care navighează sub „pavilioane de conveniență”, se estimează că ar transporta până la 85% din exporturile de petrol ale Rusiei, ceea ce ar echivala cu finanțarea a circa o treime din bugetul federal rus. Oficialii europeni consideră stoparea acestei activități o dovadă esențială a determinării UE de a menține presiunea economică asupra Moscovei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat sâmbătă cu premierul canadian Mark Carney despre măsurile internaționale împotriva acestei flote paralele, ce eludează sancțiunile impuse de G7 încă din 2022.
Ministrul lituanian de externe, Kęstutis Budrys, a avertizat că aplicarea sancțiunilor este, în acest moment, ineficientă și a atras atenția asupra posibilelor represalii militare rusești. Aproximativ trei petroliere din această flotă traversează zilnic strâmtorile daneze și Canalul Mânecii.
Tensiunile au crescut și mai mult după ce autoritățile ruse au reținut o navă deținută de Grecia, Green Admire, sub pavilion liberian, care plecase din Estonia cu destinația Rotterdam. Incidentul a survenit la doar câteva zile după ce marina estoniană escortase o altă navă suspectă, Jaguar, în afara apelor sale, moment în care un avion rusesc Su-35 a pătruns în spațiul aerian al Estoniei – o premieră în ultimii trei ani.
Budrys a subliniat ambiguitățile din dreptul maritim internațional, mai ales în ceea ce privește dreptul de interdicție în zona economică exclusivă (ZEE). El a cerut standardizarea criteriilor de sancționare și includerea întregii flote fantomă sub regimul de sancțiuni comune UE–G7.
Totodată, el a pledat pentru extinderea misiunii Baltic Sentry, inițiativă NATO de protejare a infrastructurii critice submarine din Marea Baltică, pe fondul riscului tot mai mare ca navele rusești să devină sursă de incidente militare directe.
În pofida existenței unui grup de experți din 14 țări, criticii reclamă lipsa unei structuri care să coordoneze acțiunile de monitorizare și sancționare a flotei. Practicile variază semnificativ de la stat la stat.
Politica plafonării prețului petrolului rusesc la 60 USD/baril, propusă de SUA pentru a limita veniturile Kremlinului fără a perturba fluxul global de energie, este considerată de mulți experți ca fiind inaplicabilă în practică. Nu există mecanisme eficiente de verificare a prețului real de tranzacționare, ceea ce permite Rusiei să eludeze regulile prin intermediul flotei fantomă.
Benjamin Hilgenstock, economist-șef la Kyiv School of Economics, susține că plafonul de preț s-a dovedit imposibil de aplicat, iar Anna Wieslander, director pentru Europa de Nord în cadrul Atlantic Council, a declarat că flota fantomă este „în centrul sistemului economic de război al Rusiei” și că sancționarea integrală a acesteia este necesară.