Cum este pusă moda rapidă la plată. Europa trece la ofensivă împotriva risipei textile

Moda rapidă a devenit unul dintre cele mai controversate fenomene economice și ecologice ale ultimului deceniu. Deși oferă haine la prețuri mici și în tendințe, acest model de consum are un impact uriaș asupra mediului și al resurselor naturale. Pentru a limita efectele sale distructive, Europa a început să impună taxe, reglementări și politici care descurajează producția în masă și risipa de materiale.

Producerea unui singur tricou de bumbac consumă aproximativ 2.700 de litri de apă, echivalentul necesarului de băut pentru o persoană timp de trei ani. Moda rapidă oferă haine ieftine și atractive. Totuși, ea generează anual în Europa aproximativ 12 kilograme de deșeuri textile per persoană, scrie TheConversation. Doar 1% din această cantitate este reciclată pentru a produce articole noi. Industria de moda rapidă produce prea mult, prea repede și prea ieftin. În ultimii ani, Uniunea Europeană și mai multe state membre au început să introducă taxe și reglementări menite să încetinească acest ritm.

Uniunea Europeană taie privilegiile fiscale ale modei rapide

Până în 2021, milioane de colete provenite de pe platforme precum Shein și Temu, evaluate sub 22 de euro, ajungeau în Europa fără plata TVA. Această scutire fiscală le oferea un avantaj nedrept față de comercianții locali.

Dacia Duster, desemnat de britanici cel mai bun SUV compact

20:07

Proiect major în Marea Nordului: Rețea eoliană de 100 GW

19:06

Din 2021, toate importurile din afara Uniunii Europene sunt supuse TVA-ului. Comisia Europeană dorește însă să meargă mai departe. A propus introducerea unei taxe de procesare de 2 euro pentru fiecare colet trimis în Uniunea Europeană și eliminarea plafonului actual de 150 de euro pentru scutirea de taxe vamale. Astfel, chiar și comenzile mici ar urma să fie taxate. Scopul acestor măsuri este împiedicarea vânzătorilor din afara Uniunii de a fragmenta artificial comenzile. De asemenea, se urmărește consolidarea controlului asupra produselor fabricate nesustenabil sau prin practici de muncă precare.

Impactul este considerabil: în 2024, 91% dintre livrările online evaluate sub 150 de euro proveneau din China. În același an, Bruxelles a adoptat Directiva (UE) 2024/825 pentru combaterea ecologizării false. Din 2026, nicio marcă nu va mai putea afirma că este „neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon” sau „prietenoasă cu mediul” fără dovezi verificabile. Totodată, companiile nu vor mai putea ascunde informații despre durabilitatea sau posibilitatea de reparare a articolelor vestimentare.

Franța taxează fiecare articol de modă rapidă

Franța a devenit prima țară europeană care impune o taxă directă pe moda rapidă. În iunie 2025, Senatul francez a aprobat o lege ce introduce un sistem progresiv de penalizare per articol. Mărcile de ultra-fast fashion vor plăti o taxă suplimentară de 5 euro pentru fiecare produs vândut. Tricourile, rochiile și pantalonii ieftini vor deveni astfel mult mai scumpi. Suma va crește treptat până la 10 euro în 2030, dublând nivelul taxei în cinci ani.

Cuantumul va fi stabilit în funcție de impactul asupra mediului și de practicile companiei, fără a depăși 50% din prețul de vânzare fără TVA. Prin această decizie, guvernul francez transmite un mesaj clar: hainele extrem de ieftine, gândite să reziste doar un sezon, trebuie să suporte costul daunelor provocate mediului. În același timp, firmele care produc articole durabile, reciclabile și cu amprentă ecologică redusă sunt încurajate. Modelul se inspiră din taxele ecologice aplicate deja combustibililor și plasticului de unică folosință.

Regatul Unit propune o taxă simbolică pe haine

În 2019, o comisie a Parlamentului britanic a recomandat aplicarea unei taxe de un penny pentru fiecare articol vestimentar vândut. Scopul era finanțarea colectării și reciclării textilelor. Deși guvernul nu a pus măsura în aplicare, propunerea a generat discuții despre politica de responsabilitate extinsă a producătorilor. Conform acesteia, brandurile ar trebui să plătească proporțional cu cantitatea de deșeuri pe care o generează. Cu cât calitatea produselor este mai slabă, cu atât costurile sunt mai mari. În schimb, articolele durabile și reciclabile ar fi taxate mai puțin.

Țările care încurajează reparațiile în locul înlocuirii

Mai multe state europene au ales o abordare diferită în lupta cu moda rapidă, oferind stimulente pentru reparații. În Suedia, TVA-ul pentru repararea hainelor și încălțămintei a fost redus de la 25% la 12%. În Țările de Jos, serviciile precum ajustarea mărimilor, înlocuirea fermoarelor sau reparațiile de croitorie beneficiază de o cotă redusă de 9%. Franța va aplica din 2025 o cotă de TVA de 5,5% pentru reparațiile textile și de încălțăminte. În plus, va introduce un „voucher de reparații” care acoperă o parte din costurile suportate de consumatorii ce aleg ateliere certificate. Toate aceste măsuri au un obiectiv comun: să fie mai avantajos să repari o haină decât să cumperi una nouă.

Spania avansează în reglementare, dar rămâne în urmă la impozitare

În Spania, Legea 7/2022 prevede că, începând din 2025, brandurile din sectorul textil vor fi obligate să finanțeze sisteme de colectare și reciclare. De asemenea, acestea trebuie să furnizeze informații privind durabilitatea și posibilitatea de reparare a produselor lor. Este un pas important, deoarece costurile acestor procese erau suportate anterior de autoritățile locale și contribuabili. Totuși, în privința fiscalității, Spania se confruntă cu un decalaj semnificativ. Măsuri similare celor implementate în Franța, Suedia sau Olanda nu au fost încă adoptate.

Rezultatele primelor măsuri europene

Efectele noilor politici fiscale se fac deja simțite. Eliminarea scutirilor a echilibrat competiția. A obligat marile platforme internaționale să își adapteze strategiile de preț și logistică. Reducerea TVA-ului pentru reparații a revigorat atelierele locale și a sprijinit micile afaceri. Totodată, comportamentul consumatorilor începe să se schimbe treptat. Noile taxe, precum cele aplicate în Franța, determină creșterea prețurilor pentru hainele de unică folosință. Companiile mari sunt astfel constrânse să îmbunătățească designul, trasabilitatea și calitatea materialelor. Prin aceste măsuri combinate, Uniunea Europeană încearcă să transforme moda rapidă dintr-un model de consum accelerat într-unul sustenabil. Acesta se bazează pe reparație, reutilizare și produse de calitate.