Cea mai mare companie de transport fluvial din România, Navrom SA, a încheiat anul 2025 cu rezultate negative, marcând al doilea an consecutiv de pierderi. Evoluția confirmă o schimbare abruptă de trend pentru un sector care, în urmă cu doar doi ani, beneficia de un boom istoric alimentat de contextul geopolitic regional.
Datele financiare indică o pierdere netă de 36,5 milioane de lei în 2025, după un minus de 33,8 milioane de lei în 2024. Scăderea vine după un an 2023 excepțional, când compania înregistrase un profit record de peste 130 de milioane de lei, conform termene.ro.
Declinul este vizibil și în cifra de afaceri. În 2025, veniturile NAVROM au coborât la 258,2 milioane de lei, în scădere cu peste 16% față de anul anterior și cu mai mult de jumătate comparativ cu nivelul record din 2023. Această evoluție reflectă o revenire rapidă la condiții de piață mult mai restrictive, după perioada în care transportul de mărfuri pe Dunăre a fost impulsionat de fluxurile excepționale de cereale ucrainene redirecționate prin România.
Compania are aproximativ 489 de angajați și face parte din grupul Transport Trade Services, unul dintre cei mai importanți operatori logistici din regiune, listat la Bursa de Valori București.
Privită pe termen lung, evoluția NAVROM nu este una liniară, ci reflectă ciclurile economice ale transportului fluvial. În ultimii aproape 20 de ani, compania a alternat între profit și pierdere, în funcție de contextul regional și de cererea de transport.
Perioada 2008–2021 a fost relativ stabilă, cu venituri constante, fără fluctuații majore. Schimbarea a venit însă în 2022, când războiul din Ucraina a generat dislocări logistice semnificative și a transformat România într-un coridor strategic pentru exporturile de cereale. Această situație a dus la o creștere spectaculoasă a volumelor transportate și, implicit, a veniturilor. Vârful a fost atins în 2023, dar efectul s-a dovedit temporar.
Principala cauză a declinului este reducerea drastică a cererii pe Dunăre. Potrivit datelor din industrie, mai mulți factori au contribuit la această situație.
În primul rând, fluxurile tradiționale de materii prime pentru industria metalurgică din România s-au diminuat puternic, pe fondul încetinirii activității unor mari combinate.
În al doilea rând, efectul generat de exporturile ucrainene s-a estompat. Dacă în 2022 și 2023 aceste volume au creat o cerere excepțională pentru transportul fluvial, în 2024 și 2025 piața a revenit la niveluri mult mai reduse.
Segmentul de transport fluvial al grupului TTS a înregistrat o scădere semnificativă a volumelor, iar NAVROM, ca principal operator de flotă, a resimțit direct această contracție.
NAVROM este pilonul central al operațiunilor fluviale din cadrul grupului TTS, controlat în proporție de peste 90% de compania-mamă. Activitatea sa acoperă transportul de mărfuri vrac – de la cereale și minerale până la produse chimice – pe Dunăre și pe rețelele navigabile interioare.
Grupul TTS include, pe lângă NAVROM, terminale portuare în Constanța, porturi fluviale și un șantier naval, ceea ce îi oferă o integrare logistică completă. În ciuda condițiilor dificile, grupul a reușit să își crească cota de piață pe sectorul românesc al Dunării, semn că a performat mai bine decât o parte dintre competitori.
La nivel general, piața transportului fluvial din România rămâne una relativ restrânsă, dar strategică. Datele disponibile arată că afacerile cumulate ale companiilor din domeniu au depășit 900 de milioane de lei într-un an recent analizat.
Pe lângă NAVROM, printre principalii jucători se numără Beo Trade Com și Dunagricol Cargo, care au raportat rezultate solide în anii anteriori. Totuși, diferențele dintre liderul pieței și restul competitorilor rămân semnificative.