O Misiune a Fondului Monetar Internațional începe pe 3 februarie o vizită la București

O Misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) sosește, luni, la București, pentru convorbiri cu membri ai Guvernului și reprezentanți ai Băncii Naționale a României (BNR).

Anunțul a fost făcut de Geoff Gottlieb, reprezentant regional al Fondului Monetar Internațional pentru Europa Centrală.

Misiunea Fondului este condusă de Joong Shik Kang, care a preluat funcția de la fostul șef al Misiunii, Jan Kees Matijn.

Prețuri la schi tot mai greu de suportat. Cât au ajuns să coste vacanțele de iarnă în Europa

10:37

ANALIZĂ

Publicitatea digitală, motorul ascuns al profitului Big Tech

09:44

ANALIZĂ

Shik Kang a ocupat poziția de șef de misiune pentru Regiunea Administrativă Specială Hong Kong și a fost adjunct de misiune pentru China.

Specialiștii FMI vor face o analiză a evoluțiilor financiare și economice în contextul evenimentelor recente, și adoptării proiectului Bugetului de Stat pentru 2025.

Potrivit comunicatului, echipa FMI va realiza și o actualizare a perspectivelor macroeconomice, ce vor fi prezentate în cadrul discuțiilor cu oficialitățile de la București.

„Echipa FMI se va întâlni cu membri ai noului Guvern român, și ai Băncii Naționale a României pentru a analiza recentele evoluții financiare și economice și a actualiza perspectivele macroeconomice”, se precizează în comunicat.

Cu toate că, în prezent, România nu are în derulare un acord de finanțare cu FMI, instituția internațională evaluează anual evoluția economiei țărilor membre, în baza consultărilor prevăzute în Articolul IV.

Aceste consultări sunt, de fapt, un exercițiu de supraveghere obligatoriu pentru toate statele membre. Acțiunea efectuată în baza Articolului IV are ca scop examinarea situației financiare și economice la nivel național și formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare și economice de urmat pentru asigurarea stabilității și a unei evoluții pozitive la nivelul economiei.

Datele oficiale, făcute publice de FMI apărute arată că instituţia financiară nu are prognoze bune în privinţa evoluțiilor economice din România.

FMI a redus semnificativ estimările privind creşterea economică, pentru 2024. Dacă în aprilie aceasta arăta o dezvoltare de 2,8%, acum a ajuns la 1,9%, urmând să ajungă până la 3,3% în 2025, potrivit raportului global Word Economic Outlook. Privind rata şomajului, instituţia arată că aceasta a rămas stabilă la un nivel de 5,6% în 2024, și urmează să scadă la 5,4% în 2025.

FMI a anticipat și o agravare a deficitului de cont curent al României, până la 7,5% din PIB, în 2024, de la un nivel de 7,1% din PIB, prognozat în aprilie.

Dincolo de situaţia din România, Fondul Monetar Internaţional a făcut referire la situaţia financiară la nivel mondial.

Astfel, estimările privind creşterea economică este menţinută la 3,2%, însă a fost redusă cea pentru 2025, la 3,2%. Aceste previziuni economice au fost dezvăluite în cadrul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM), la Washington.

X X X

Guvernul a aprobat, sâmbătă, în ședință, proiectul de Buget de Stat pe anul 2025 şi l-a trimis Parlamentului pentru a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Misiunea FMI va solicita Guvernului și detalii privind construcția bugetară și sustenabilitatea macroeconomică.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat la începutul ședinței că bugetul prevede investiții „record” de 150 de miliarde de lei. În paralel se reduc cheltuielile statului cu 0,5%.

Ciolacu a precizat că proiectul de buget pe anul 2025 este unul fără modificări de taxe și impozite și că aceștia „sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre”.

„Este un buget de dezvoltare, la fel ca și anul trecut, în care investițiile ajung la un nou record, respectiv 150 de miliarde de lei, un plus de 30 de miliarde față de anul trecut. 20% din cheltuielile totale în 2025 merg către investiții și asta se va vedea în creșterea PIB-ului la 1.913 miliarde de lei, iar la mijlocul anului viitor vom ajunge la un PIB de 2 mii de miliarde, adică (…) dublu față de anul 2018. Este un semn clar că România intră într-o altă ligă economică.

În paralel reducem costurile de funcționare a statului, cu 0,5 punte procentuale. Ajustăm și cheltuielile de personal și cele de bunuri și servicii. Protejăm în continuare puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici. Am crescut de la 1 ianuarie salariul minim, în 2025 va crește cu 6,1%, peste nivelul inflației 4,4.

Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, consideră că bugetul este „cumpătat si echilibrat”, fiind construit pe un deficit de 7% din PIB.

Tanczos Barna precizat că nu vor exista creşteri de pensii şi salarii în acest an, dar nici nu au fost luate în calcul creşteri de taxe şi impozite.

„Şi anul trecut, dacă nu ar fi fost creşterile multiple de salarii şi dacă nu ar fi fost majorate semnificativ sumele pentru investiţii, s-ar fi apropiat bugetul, nu spun că s-ar fi încadrat în 5,5 de exemplu, dar s-ar fi apropiat de deficitul prognozat”, a declarat ministrul Finanţelor.