Oamenii acceptă inteligența artificială în politică, dar nu vor ca roboții să conducă lumea

Un sondaj internațional realizat în Marea Britanie și Japonia arată că oamenii sunt tot mai deschiși la ideea ca politicienii să folosească inteligența artificială (AI) ca instrument de sprijin. Însă resping categoric varianta ca AI-ul să ia decizii în locul lor. Publicul acceptă tehnologia doar ca asistent, nu ca lider, iar teama de pierdere a controlului democratic rămâne puternică.

Inteligența artificială, acceptată în politică, dar doar ca ajutor

Inteligența artificială începe să pătrundă în toate domeniile, de la medicină și educație până la economie și cultură. Totuși, când vine vorba despre politică, entuziasmul se transformă în prudență.

Potrivit unei cercetări recente realizate de TrustTracker și publicate de The Conversation, majoritatea cetățenilor din Marea Britanie și Japonia se declară favorabili utilizării AI ca instrument de suport pentru parlamentari, dar resping ferm ideea ca deciziile democratice să fie luate de mașinării.

Românii cu amenzi neplătite pot rămâne fără permis

17:27

Toyota va investi 10 miliarde de dolari în SUA în următorii cinci ani

16:52

Cercetarea, bazată pe sondaje efectuate pe eșantioane reprezentative în ambele țări, arată că oamenii nu se tem de tehnologie. Însă, aceștia nu sunt pregătiți să cedeze controlul asupra procesului democratic.

În Marea Britanie, aproape jumătate dintre cei 990 de participanți au declarat că nu susțin deloc utilizarea AI, nici măcar pentru sarcini administrative. Mai mult de 80% dintre respondenți au respins ideea ca sistemele automate să ia decizii în locul parlamentarilor aleși.

În Japonia, atitudinile sunt ceva mai relaxate, dar diferența este minimă. Și aici, majoritatea respondenților consideră că inteligența artificială trebuie să rămână un instrument auxiliar, nu un substitut al factorului uman.

Bărbații, cei mai mari susținători ai AI în politică

Datele sondajului arată că genul și vârsta influențează semnificativ atitudinea față de AI. Bărbații tineri sunt cel mai deschiși la ideea folosirii inteligenței artificiale în activitatea politică. În schimb, femeile și persoanele în vârstă sunt mult mai reticente, invocând teama că automatizarea procesului decizional ar putea eroda empatia și responsabilitatea.

Un alt factor esențial este încrederea în autorități. Cei care au o opinie favorabilă despre guvern și instituțiile statului tind să accepte mai ușor utilizarea AI ca instrument de lucru pentru parlamentari. În schimb, persoanele care privesc cu suspiciune administrația publică sunt și cele mai sceptice față de rolul tehnologiei în politică.

„AI poate fi percepută ca un sprijin pentru transparență doar dacă există încredere în cei care o folosesc. Fără încredere, tehnologia devine o sursă de neîncredere suplimentară, nu un remediu”, explică autorii studiului.

Ideologia politică influențează percepția asupra AI

Cercetătorii au observat și diferențe culturale și ideologice clare între cele două țări analizate. În Marea Britanie, respondenții care se declară de dreapta sunt mai favorabili utilizării AI în activitatea parlamentară. Aceștia o percep ca pe o modalitate de eficientizare a birocrației și de reducere a costurilor publice.

În Japonia, tendința este inversă. Persoanele cu orientare de stânga sunt mai deschise către folosirea inteligenței artificiale, interpretând-o drept un mijloc de creștere a echității și de îmbunătățire a procesului decizional prin analiza obiectivă a datelor.

AI – un instrument util, dar nu o soluție pentru democrație

Experții citați de The Conversation subliniază că diferența dintre „asistență” și „delegare” este fundamentală. Oamenii acceptă ideea ca AI să ajute parlamentarii să analizeze rapid mii de documente, să sintetizeze date complexe sau să prevadă consecințele unor politici publice.

Însă, în momentul în care AI ar fi percepută ca înlocuind judecata umană, sprijinul public s-ar evapora instantaneu.

„Oamenii nu vor să fie guvernați de algoritmi. Pot accepta un AI care analizează informații, dar nu un AI care decide în locul lor”, explică unul dintre autorii studiului.

În viziunea respondenților, AI poate contribui la creșterea eficienței și transparenței guvernamentale, dar trebuie folosită cu responsabilitate, fără a submina rolul fundamental al aleșilor.

Teama de pierdere a controlului democratic

Una dintre cele mai mari îngrijorări exprimate de participanți este legată de posibilitatea ca AI să preia treptat puterea decizională. Oamenii se tem că, odată ce algoritmii devin mai performanți și mai autonomi, granița dintre „asistent” și „decident” se va estompa.

Această teamă este alimentată de experiențe recente, în care inteligența artificială a fost folosită pentru a influența comportamente electorale sau pentru a manipula opinia publică prin deepfakes și campanii de dezinformare automatizată.