Oamenii nu mai pot face diferența dintre muzica reală și cea făcută cu inteligența artificială

Un studiu internațional realizat de Ipsos pentru platforma Deezer arată că inteligența artificială a ajuns la un nivel atât de avansat încât aproape nimeni nu mai reușește să distingă muzica autentică de cea generată complet de algoritmi. 

Oamenii nu mai pot recunoaște muzica reală din cauza inteligenței artificiale

Potrivit sondajului realizat de Ipsos pentru platforma de streaming Deezer, 97% dintre cei chestionați nu au putut face diferența între o melodie compusă de oameni și una creată integral de un program de inteligență artificială. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 9.000 de persoane din opt țări – Statele Unite, Canada, Brazilia, Marea Britanie, Franța, Olanda, Germania și Japonia – în perioada 6-10 octombrie 2025.

Participanții au ascultat trei melodii, două generate complet de AI și una compusă de artiști reali. Rezultatul a fost surprinzător. Doar 3% dintre respondenți au reușit să recunoască piesa autentică, restul fiind convinși că algoritmii „cântă” la fel ca oamenii.

România, țara UE cu cea mai redusă alocare bugetară pe locuitor pentru cercetare și dezvoltare, în 2025

20:21

Transgaz vrea să devină acționar la dezvoltatorul unui terminal american de gaze naturale lichefiate

14:25

„Aceste concluzii arată clar că urechea umană nu mai este un criteriu sigur în era digitală. Publicul încă iubește muzica, dar vrea transparență. Vrea să știe dacă ascultă un artist sau o mașinărie”, a declarat Alexis Lanternier, directorul general al Deezer.

AI schimbă regulile industriei muzicale

Deezer este în prezent prima platformă de streaming care etichetează în mod clar piesele generate de inteligență artificială, adăugând o mențiune specială lângă titlu. Măsura vine în contextul unei avalanșe de conținut creat digital.

În ianuarie 2025, doar una din zece piese încărcate zilnic pe platformă era generată de AI. Zece luni mai târziu, procentul a urcat la 34%, adică aproape 40.000 de melodii noi în fiecare zi. Totuși, deși numărul pieselor generate de algoritmi crește vertiginos, acestea reprezintă deocamdată o parte mică din totalul ascultărilor.

Lanternier spune că Deezer încearcă să mențină un echilibru între inovație și protejarea artiștilor.

„Inteligența artificială poate fi un instrument extraordinar, dar trebuie folosit cu responsabilitate. Artiștii trebuie protejați, iar publicul trebuie informat.”

Publicul, între fascinație și teamă

Studiul Ipsos arată că oamenii sunt tot mai deschiși la ideea că AI poate avea un rol pozitiv în descoperirea de muzică nouă. Aproape jumătate dintre respondenți cred că algoritmii îi pot ajuta să găsească piese și artiști pe gustul lor.

Totuși, optimismul se oprește aici. 51% dintre participanți se tem că muzica generată artificial va deveni tot mai „generică” și lipsită de emoție. Iar 64% cred că proliferarea AI va duce inevitabil la o pierdere a creativității umane.

„Publicul se bucură de noutate, dar în același timp se teme de uniformizare. Ceea ce atrage oamenii către artă este autenticitatea, imperfecțiunea umană. Dacă dispar aceste elemente, riscul este ca muzica să devină doar un produs, nu o emoție”, notează raportul McKinsey.

Cazul „The Velvet Sundown”: o trupă virtuală cu milioane de fani

Fenomenul AI în muzică nu mai este un experiment marginal. În iunie 2025, o trupă fictivă numită The Velvet Sundown, creată integral de algoritmi, a devenit virală pe Spotify. Cea mai populară piesă a formației a depășit trei milioane de ascultări, iar fanii au cerut chiar concerte live, fără să realizeze inițial că „artiștii” nu există.

Cazul a stârnit un val de reacții și a ridicat întrebări serioase despre limitele creativității artificiale. Spotify, acuzat de lipsă de transparență, a anunțat în septembrie o serie de măsuri prin care îi obligă pe artiști și editori să declare explicit folosirea AI în procesul de producție.