Ordinea economică mondială intră într-o fază de reașezare profundă, iar următorii 15 ani ar putea schimba definitiv topul global al bogăției. Un raport amplu realizat de Centrul pentru Cercetări Economice și de Afaceri (CEBR), citat de presa britanică, arată că, deși Statele Unite își vor păstra poziția de lider economic, ascensiunea accelerată a Asiei va redesena balanța de putere. China reduce masiv diferența față de America, în timp ce două state uriașe, India și Indonezia, urcă spectaculos în clasamentul economiilor mondiale.
Una dintre surprizele raportului CEBR este revenirea Regatului Unit în topul celor mai mari cinci economii ale lumii până în 2040, conform The Times. Economia britanică este prognozată să ajungă la aproximativ 6,8 trilioane de dolari, față de circa 4 trilioane în prezent, depășind Japonia și profitând de ritmul mai lent de creștere al unor economii europene precum Franța și Germania.
Totuși, această ascensiune vine cu un cost social important. Deși PIB-ul total al Marii Britanii va crește semnificativ, raportul avertizează că nivelul de trai al populației ar putea rămâne sub presiune. În clasamentul PIB-ului pe cap de locuitor, Regatul Unit este estimat să coboare de pe locul 19 pe locul 21, în condițiile în care alte economii avansează mai rapid la capitolele productivitate și venituri reale.
Venitul mediu anual ar putea ajunge la aproximativ 89.000 de dolari, însă creșterea este considerată insuficientă pentru a ține pasul cu dinamica altor state dezvoltate sau emergente, ceea ce ridică semne de întrebare privind distribuția reală a prosperității.
În centrul noii ordini mondiale rămâne confruntarea economică dintre Statele Unite și China. Potrivit proiecțiilor CEBR, SUA își vor menține poziția de cea mai mare economie a lumii și în 2040, cu un PIB estimat la aproximativ 53 de trilioane de dolari.
China, însă, vine puternic din urmă. Economia chineză este prognozată să ajungă la aproape 48 de trilioane de dolari, reducând semnificativ ecartul față de Washington. Diferența dintre cele două superputeri economice se va micșora considerabil, alimentând competiția strategică și comercială deja existentă.
Directorul executiv al CEBR, Nina Skero, descrie această evoluție drept o „reechilibrare treptată a influenței globale”, în care puterea economică se mută de la statele occidentale afectate de datorii ridicate către economii mai dinamice din Asia și din Sudul global.
Poate cea mai spectaculoasă schimbare prefigurată de raport este ascensiunea Indiei și a Indoneziei. India este prognozată să devină a treia economie a lumii până în 2040, urcând de pe locul nouă ocupat cu un deceniu în urmă. Creșterea demografică, digitalizarea accelerată și investițiile masive în infrastructură sunt principalele motoare ale acestei evoluții.
Indonezia, a patra cea mai populată țară din lume, este văzută drept un nou pol de putere economică. Beneficiind de un flux constant de investiții și de o piață internă uriașă, statul din Asia de Sud-Est este așteptat să intre în top 10 economii globale până la începutul anilor 2030 și să urce până pe locul opt până în 2040. Această ascensiune confirmă tendința clară de mutare a centrului de greutate economic dinspre Occident către Asia, într-un ritm mult mai rapid decât anticipau analiștii în urmă cu două decenii.
În timp ce Asia emergentă avansează, unele economii tradiționale pierd teren. Japonia, una dintre marile puteri economice ale ultimei jumătăți de secol, este prognozată să coboare până pe locul șase în clasamentul global până în 2040. Îmbătrânirea populației și creșterea economică modestă sunt principalele provocări ale economiei nipone.
Germania, locomotiva economică a Europei, ar urma să ajungă pe locul patru, fiind depășită de India. Franța își menține o poziție stabilă, însă fără salturi spectaculoase, în timp ce Rusia este estimată să iasă complet din top 10 al celor mai mari economii ale lumii, coborând până pe locul 16.
Această evoluție indică o pierdere graduală de influență a unor mari puteri tradiționale, pe fondul schimbărilor demografice, al datoriei publice și al competitivității în scădere.
Deși proiecțiile CEBR indică o creștere economică solidă în multe regiuni, raportul avertizează asupra unor riscuri majore. Ritmul de creștere globală ar putea încetini la aproximativ 2,5% anul viitor, pe fondul tensiunilor geopolitice și al politicilor comerciale tot mai restrictive.
Statele Unite sunt menționate ca principal factor de risc, în contextul în care aplică cele mai ridicate tarife vamale din ultimul secol. Aceste politici protecționiste generează incertitudine în lanțurile comerciale internaționale și pot afecta fluxurile de investiții.
În acest peisaj volatil, economiile care reușesc să își gestioneze eficient datoriile și să stimuleze productivitatea, precum Singapore, Elveția sau Irlanda, vor continua să domine clasamentele de eficiență economică, chiar dacă nu se află în topul absolut al PIB-ului total.
Potrivit proiecțiilor CEBR, clasamentul economic global din 2040 va arăta semnificativ diferit față de cel actual. Statele Unite și China vor rămâne pe primele două poziții, însă India va urca pe podium, urmată de Germania și Marea Britanie. Japonia va coborî, iar Indonezia va deveni un jucător major în top 10.