Parlamentul European dă în judecată Consiliul UE pentru împrumuturile de 150 de miliarde destinate înarmării Europei

Uniunea Europeană se află în plin conflict instituțional după ce Parlamentul European a decis să conteste în instanță regulamentul prin care Comisia Europeană a obținut undă verde pentru împrumuturi masive destinate industriei de apărare. La mijloc se află fondul SAFE, parte a ambițiosului plan ReARM Readiness 2030, evaluat la 800 de miliarde de euro, menit să transforme blocul comunitar într-o forță militară redutabilă până la sfârșitul deceniului. Aleșii europeni acuză însă ocolirea procedurilor democratice și invocarea abuzivă a unei clauze de urgență.

Parlamentul European s-a ridicat împotriva Comisiei și Consiliului

Parlamentul European a făcut miercuri un gest rar și de mare încărcătură politică: a depus o plângere oficială la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) împotriva Consiliului, cerând anularea regulamentului SAFE. SAFE este mecanismul financiar prin care Comisia Europeană intenționează să pună la dispoziția statelor membre 150 de miliarde de euro pentru achiziții de echipamente militare produse în interiorul UE.

Problema nu ține însă de destinația fondurilor, ci de modul în care executivul european a ales să le deblocheze. Pentru a evita negocierile complexe cu Parlamentul, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a apelat la articolul 122 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, o clauză excepțională rezervată de regulă situațiilor de urgență — precum crize energetice sau pandemii. Prin această portiță juridică, regulamentul SAFE a ajuns direct la Consiliu, care l-a aprobat în luna mai, fără a implica legislativul european decât într-un rol consultativ.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Parlamentul a reacționat vehement. Deși a subliniat că sprijină în totalitate necesitatea consolidării capacității de apărare a Europei, forul consideră că procedura folosită subminează legitimitatea democratică. Practic, eurodeputații acuză Comisia că a deschis ușa unei practici periculoase: decizii de amploare, cu impact financiar și politic uriaș, adoptate pe scurtătură, fără dezbatere parlamentară reală.

Ce este ReARM Readiness 2030 și cum schimbă fața Europei

Planul ReARM Readiness 2030, prezentat inițial sub denumirea ReARM Europe, este considerat cel mai ambițios proiect de reînarmare lansat vreodată de Uniunea Europeană. Valoarea totală se ridică la 800 de miliarde de euro, sumă ce ar urma să fie mobilizată treptat până la sfârșitul acestui deceniu pentru a construi o „descurajare credibilă” în fața unor amenințări externe, în special din partea Rusiei.

Din acest uriaș pachet financiar, 150 de miliarde sunt prevăzute pentru împrumuturi accesibile statelor membre și partenerilor strategici precum Ucraina. Condiția este ca banii să fie folosiți exclusiv pentru echipamente militare produse în Europa, ceea ce ar avea un dublu efect: întărirea apărării și stimularea industriei de apărare europene.

Până în prezent, 18 state membre și-au exprimat oficial interesul de a accesa fonduri prin SAFE, însumând deja cereri de peste 127 de miliarde de euro. Asta arată nu doar sprijinul larg pentru mecanism, ci și presiunea imensă pentru implementarea lui rapidă, pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor globale.

Cu toate acestea, Parlamentul avertizează că graba nu justifică sacrificarea normelor democratice. Eurodeputații susțin că planul, așa cum a fost prezentat, nu îndeplinește condițiile pentru a fi încadrat la „urgență” conform articolului 122.

Confruntarea Metsola – von der Leyen: o luptă pentru legitimitatea democratică

Conflictul a escaladat în primăvară, când Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, i-a trimis o scrisoare Ursulei von der Leyen avertizând-o că executivul riscă să fie dat în judecată. Scrisoarea sublinia că, deși Parlamentul nu se opune fondului SAFE, acesta nu poate fi adoptat prin proceduri de urgență folosite abuziv, altfel întreaga construcție democratică a Uniunii riscă să fie compromisă.

Președinta Comisiei a apărat decizia, argumentând că SAFE este „un răspuns excepțional și temporar la o provocare urgentă și existențială”. În opinia ei, contextul de securitate generat de războiul din Ucraina justifică pe deplin apelarea la articolul 122.

Această divergență a împins inevitabil Parlamentul către acțiunea în justiție. Miercuri, serviciul de presă al PE a anunțat oficial că plângerea a fost depusă la CJUE, marcând începutul unei bătălii legale care ar putea dura ani de zile și care riscă să încetinească sau să complice implementarea planului ReARM.