Decizie istorică la Kiev: legea marțială a fost prelungită până în 2026, iar bugetul pentru armată crește cu 7,7 miliarde de dolari

Parlamentul ucrainean a aprobat extinderea legii marțiale până în februarie 2026 și a suplimentat bugetul apărării cu 7,7 miliarde de dolari. Inițiativa a fost cerută direct de președintele Volodimir Zelenski. Aceata a insistat asupra necesității menținerii măsurilor excepționale în contextul conflictului prelungit.

Kievul prelungește mobilizarea și legea marțială pentru încă doi ani

Parlamentul Ucrainei a votat marți una dintre cele mai importante decizii de la începutul războiului cu Rusia. Deputații au aprobat, cu o majoritate de două treimi, prelungirea legii marțiale și a mobilizării generale până în februarie 2026.

Legea marțială fusese introdusă pentru prima dată în februarie 2022, imediat după declanșarea invaziei ruse. Inițial, aceasta fusese concepută pentru doar 30 de zile, dar a fost extinsă constant de atunci. Conform regulilor actuale, bărbații apți de serviciul militar cu vârste între 22 și 60 de ani nu pot părăsi teritoriul Ucrainei.

De ce riscă SUA să piardă statutul de „mare putere” după ce datoria publică a trecut pragul 100% din PIB. Atlantic Council: Din 2024 dobânzile nete au depășit cheltuielile pentru apărare

21:34

ANALIZĂ

Modelul AI care a speriat Wall Street-ul. Elita financiară a lumii, în panică după ce Mythos a găsit mii de vulnerabilități „zero-day” în infrastructura software globală

18:54

ANALIZĂ

Până în august 2025, restricția s-a aplicat și tinerilor între 18 și 22 de ani. După ridicarea interdicției, mulți dintre aceștia au ales să plece din țară, ceea ce a complicat procesul de recrutare. Bărbații cu vârste între 25 și 60 de ani rămân principala categorie vizată pentru mobilizare, dar există tot mai multe cazuri în care unii evită aparițiile în spațiul public pentru a nu fi recrutați.

În primii ani de război, Ucraina a beneficiat de un val de voluntari dornici să își apere țara. Entuziasmul s-a diminuat însă pe măsură ce conflictul s-a prelungit, iar autoritățile au fost nevoite să introducă mobilizarea obligatorie. Măsura a generat controverse și a alimentat corupția, dezertările și încercările de trecere ilegală a frontierei.

Buget record pentru apărare: aproape 71 de miliarde de dolari în 2025

Odată cu votul pentru prelungirea legii marțiale, parlamentarii au adoptat și o rectificare bugetară de proporții. Bugetul apărării a fost suplimentat cu 325 de miliarde de grivne, echivalentul a 7,7 miliarde de dolari. Suma ridică totalul alocat armatei la 70,86 miliarde de dolari pentru acest an.

Anunțul a fost confirmat de ministrul de finanțe, Serhii Marcenko, care a subliniat că fondurile suplimentare vor fi asigurate cu sprijinul partenerilor internaționali. În primele nouă luni ale anului, nu mai puțin de 63% din bugetul Ucrainei a fost direcționat către finanțarea armatei.

Resursele nou alocate vor proveni parțial dintr-un împrumut convenit cu statele din G7 și Uniunea Europeană. O parte a împrumutului va fi acoperită prin utilizarea veniturilor generate de activele rusești înghețate în Occident.

Potrivit calculelor oficiale, de la începutul războiului, Ucraina a beneficiat de sprijin extern în valoare de aproximativ 152 de miliarde de dolari. Acest ajutor a venit sub formă de echipamente militare, muniție, finanțări directe și sprijin logistic.

Programul PURL: Ucraina cumpără arme americane cu bani europeni

Guvernul de la Kiev încearcă să-și diversifice sursele de finanțare și a lansat un program special pentru achiziții militare.

Printre priorități se află achiziționarea sistemelor antiaeriene Patriot și a noilor rachete necesare acestor baterii. Ministrul apărării, Denis Șmîgal, a anunțat că a discutat deja cu omologul spaniol, Margarita Robles, despre posibilitatea ca Spania să participe la finanțarea programului.

Mai multe țări europene au confirmat deja sprijin financiar pentru PURL. Germania, Canada, Olanda, Suedia, Danemarca, Norvegia și Letonia au promis contribuții care însumează aproape două miliarde de dolari. Alte state, precum Belgia, Finlanda, Estonia, Lituania, Islanda și Luxemburg, și-au exprimat disponibilitatea de a se alătura inițiativei.