De ce trece timpul mai repede când îmbătrânim?

Cercetătorii au descoperit că schimbările din creierul uman odată cu înaintarea în vârstă pot explica de ce anii par să zboare mai repede pe măsură ce îmbătrânim. Fenomenul observat susține o teorie veche de peste 2.000 de ani.

Creierul și iluzia timpului: ce au arătat experimentele pe sute de participanți

Un studiu publicat în revista Communications Biology pune din nou în lumină un lucru care i-a preocupat pe filozofi, psihologi și oameni de știință de-a lungul secolelor: de ce percepem timpul ca trecând mai repede odată cu vârsta?

Răspunsurile vin dintr-un experiment inedit, în care 577 de persoane cu vârste între 18 și 88 de ani au fost monitorizate prin imagistică prin rezonanță magnetică funcțională în timp ce urmăreau opt minute din serialul clasic „Alfred Hitchcock Presents”. Episodul ales, intitulat „Bang! You’re Dead”, a fost selectat deoarece declanșează modele de activitate cerebrală extrem de sincrone între spectatori. Mai mult decât atât, episodul a fost ales fiind ideal pentru analiza felului în care creierul împarte și percepe evenimentele.

JPMorgan menține ținta de preț pentru Bitcoin la 170.000 de dolari pentru 2026, în pofida turbulențelor actuale din piața cripto

19:59

ANALIZĂ

Stablecoin-urile în euro își dublează capitalizarea într-un an de la introducerea regulilor MiCA

18:05

ANALIZĂ

Cercetătorii au folosit un algoritm computerizat numit Greedy State Boundary Search. Acest algoritm este capabil să identifice tranzițiile dintre stările stabile de activitate neuronală. Spre deosebire de alte metode, algoritmul urmărește schimbările moment cu moment, fără a ține cont de întreaga structură narativă a filmului.

Astfel, rezultatele au arătat că, deseori, creierul persoanelor mai în vârstă trece mai rar de la o stare la alta, iar fiecare stare neuronală durează mai mult decât în cazul tinerilor. Cu alte cuvinte, mintea înregistrează mai puține „evenimente distincte” într-un interval de timp dat.

Ipoteza lui Aristotel confirmată de neuroștiințe moderne

Fenomenul observat susține o teorie veche de peste 2.000 de ani. Aristotel afirma că timpul este perceput în funcție de evenimentele marcante trăite. Cu cât un interval conține mai multe schimbări semnificative, cu atât el pare mai lung.

Aplicând această idee, cercetătorii sugerează că, dacă adulții în vârstă percep mai puține „evenimente” la nivel neuronal, atunci timpul pare să curgă mai repede.

„Stările neuronale mai lungi și mai rare pot contribui la senzația subiectivă că timpul se scurtează odată cu îmbătrânirea”, au notat autorii.

Această perspectivă a fost susținută și de experți independenți. Giorgio Vallortigara, neurolog la Universitatea din Trento, a declarat că ipoteza este „foarte plauzibilă” și ar putea explica nu doar percepția timpului, ci și schimbările de memorie și atenție la vârstnici.

De ce creierul devine mai „generalist” odată cu vârsta

Autorii au atribuit descoperirile fenomenului de dediferențiere neurală asociată cu vârsta. În tinerețe, grupurile de neuroni reacționează mai precis la stimuli specifici. De exemplu, zonele cerebrale dedicate recunoașterii fețelor se activează aproape exclusiv la imagini cu chipuri. La persoanele mai în vârstă, însă, aceleași regiuni se activează și pentru obiecte care nu au legătură cu fețele.

Acest proces de generalizare ar putea face mai dificilă delimitarea clară a începutului și sfârșitului fiecărui eveniment. Astfel, creierul îmbătrânit ar „comasa” experiențele, înregistrând mai puține repere distincte care să marcheze trecerea timpului.

Totuși, cercetătorii spun că acest mecanism nu este singura explicație. Percepția timpului este influențată de mai mulți factori, inclusiv de modul în care fiecare individ își raportează experiențele zilnice.

Două scale ale timpului: liniară și interioară

Joanna Szadura, lingvist la Universitatea Maria Curie-Skłodowska din Polonia, spune că oamenii funcționează cu două scări temporale: cea socială, împărțită în ore, zile și ani, și cea internă, care urmează legi logaritmice.

De exemplu, pentru un copil de cinci ani, un an reprezintă 20% din viața trăită până atunci, o proporție uriașă. Pentru un adult de 50 de ani, același an înseamnă doar 2% din experiența acumulată. Din această perspectivă, percepția timpului devine inevitabil mai „accelerată” pe măsură ce înaintăm în vârstă.

Cum putem încetini percepția timpului

Studiul nu aduce doar explicații, ci și sugestii pentru a „lărgi” experiența subiectivă a timpului la vârsta adultă. Co-autoarea cercetării, Linda Geerligs de la Universitatea Radboud din Olanda, subliniază că implicarea în activități noi poate crea senzația că timpul trece mai lent.

Învățarea unor lucruri noi, călătoriile, explorarea unor experiențe inedite – toate adaugă evenimente distincte pe harta neuronală a creierului, ceea ce le face mai memorabile și mai extinse în retrospectivă. La fel de importante sunt și interacțiunile sociale pline de semnificație și activitățile care aduc bucurie.