Moda africană cucerește Occidentul: cum au transformat pop-up-urile designerii din Nigeria și Senegal într-un fenomen global

În timp ce marile case de modă investesc masiv în experiențe digitale, designerii din moda africană au găsit o cale diferită de a câștiga încrederea publicului internațional. Astfel, evenimentele fizice și pop-up-urile au devenit din ce în ce mai faimoase. De la New York la Londra, hainele tradiționale reinterpretate au devenit un magnet pentru clienții care vor să atingă, să probeze și să simtă calitatea pe care internetul nu o poate transmite.

Moda africană și puntea de încredere dintre Africa și Occident

În 2019, creatoarea de modă din Lagos, Rukky Ladoja, a închis brandul Grey Projects. Experiența i-a arătat cât de greu este pentru un designer african să câștige încrederea clienților occidentali. În Europa și SUA, publicul era sceptic față de brandurile africane. Prejudecățile, costurile ridicate de transport și timpii lungi de livrare descurajau cumpărătorii.

Când a lansat Dye Lab, un brand care astăzi are fani loiali la nivel global, Ladoja a decis să schimbe strategia. Dacă nu putea avea magazine permanente, s-a gândit că cea mai bună variantă să câștige încrederea publicului este prin pop-up-uri.

500 de milioane de euro pentru energie solară cu stocare destinată instituțiilor publice

14:21

Doar un sfert dintre locuințele din România sunt asigurate obligatoriu. ASF: „Rațional este să avem un grad de cuprindere aproape de 100%”

12:19

„Pop-up-urile sunt modalitatea noastră de a sparge barierele. Când vezi produsul, îl atingi și îți place, capeți încredere. Abia atunci ești dispus să cumperi și online, nu doar de la noi, ci și de la alte branduri africane”, explică ea.

Lecții de piață: ce se vinde în New York nu se vinde la Accra

În 2023, Dye Lab a organizat peste 10 pop-up-uri internaționale, din Accra și Nairobi până la New York, Atlanta, Londra și Toronto. În fiecare oraș, oamenii au format cozi pentru a vedea în realitate piesele pe care le admirau pe Instagram.

Surprizele nu au întârziat să apară. În Accra, hainele roșii nu s-au vândut aproape deloc, pentru că în Ghana această culoare este asociată cu doliul și înmormântările. În schimb, la New York, roșul a fost cel mai căutat.

Americanii au preferat articole separate – kimono-uri, culottes și șorțuri -, în timp ce publicul vest-african a cumpărat mai multe agbadas tradiționale.

„Aceste informații nu ți le poate da niciun retailer sau angrosist. Doar contactul direct cu clienții le oferă”, spune Ladoja.

De la marketing influencer, la dialog direct cu clienții

O altă creatoare de succes, Diarra Bousso, fondatoarea brandului Diarrablu, recunoaște că la început a risipit bani oferind haine gratuite unor influenceri. Deși aveau sute de mii de urmăritori, aceștia nu erau interesați de sustenabilitate și cultură. Printre altele, acestea erau valorile centrale ale brandului.

Bousso, cu un master în matematică de la Stanford, analizează constant datele vânzărilor online. Totuși, spune că nimic nu se compară cu întâlnirile față în față. La pop-up-urile organizate în Franța, Grecia și SUA, a descoperit detalii surprinzătoare despre clienții săi.

Dacă aceasta credea că publicul principal este format din femei de succes, trecute de 40 de ani, realitatea i-a arătat că până și bunicuțele de peste 60 de ani, adorau designurile ei.