Un studiu recent realizat de ING Group și IPSOS dezvăluie că 58% dintre români sunt profund îngrijorați de situația economică a țării și inflație. În același timp, 58% dintre respondenți spun că nu mai pot avea încredere în ceea ce văd sau aud în mediul online, din cauza inteligenței artificiale, iar 42% preferă să cumpere doar produse din Uniunea Europeană, evitându-le pe cele din afara spațiului comunitar.
Datele studiului arată că aproape 6 din 10 români privesc cu îngrijorare direcția în care se îndreaptă economia țării. Inflația, fluctuațiile pieței și instabilitatea politică sunt principalele motive care alimentează nesiguranța financiară a populației. Aproximativ 20% dintre participanți au menționat că inflația rămâne problema centrală pentru bugetele personale, în timp ce alți 47% sunt mai preocupați ca niciodată de stabilitatea locurilor de muncă.
Aceste temeri s-au transpus direct în comportamente financiare. Din totalul celor care declară că sunt afectați de contextul economic, 46% spun că economisesc mai puțin decât în anii trecuți, iar 49% afirmă că au redus investițiile. Studiul mai relevă că, în materie de cheltuieli, românii se împart în două categorii: 39% dintre ei cheltuiesc mai mult pentru a face față scumpirilor, în timp ce 43% aleg să reducă voluntar cheltuielile, pentru a menține un echilibru financiar.
Corina Miloș, reprezentant ING Bank România, subliniază că aceste schimbări vin pe fondul unui climat global marcat de provocări geopolitice și economice, ceea ce determină populația să fie mai precaută.
„Având în vedere nevoia de adaptare la situația economică pe care o traversăm, sunt observate inclusiv modificări în investiții și cheltuieli. 49% dintre români investesc mai puțin, iar atunci când vine vorba de cheltuieli, apare un fenomen de polarizare. 39% resimt creșterile de prețuri în cheltuieli mai mari, pe când 43% au reușit să-și reducă voit cheltuielile. Studiul de față vine într-un context global marcat de provocări și incertitudini geopolitice și a fost realizat simultan în 7 țări europene, pentru a surprinde atât tendințe comune, dar și diferențe locale”, declară aceasta.
În fața nesiguranței economice, românii manifestă o preferință tot mai mare pentru produsele locale și cele provenite din spațiul Uniunii Europene. Studiul arată că peste jumătate dintre români aleg produse românești chiar și atunci când acestea sunt mai scumpe decât cele de import, semn că încrederea în producția locală și dorința de a susține economia națională sunt în creștere.
De asemenea, 42% dintre respondenți declară că evită produsele provenite din afara Uniunii Europene, preferându-le pe cele fabricate în interiorul blocului comunitar. Doar 35% dintre participanți spun că rămân neutri față de acest aspect. Cu toate acestea, tendința reflectă atât preocupările legate de calitate și siguranță, cât și dorința de a susține standardele și regulamentele UE, considerate mai sigure și mai transparente.
Un alt capitol important al studiului privește percepția românilor asupra inteligenței artificiale, tehnologie care devine tot mai prezentă în economie și viața de zi cu zi. Aproape o treime dintre români cred că AI-ul va conduce la pierderea mai multor locuri de muncă decât va reuși să creeze, iar aproape jumătate anticipează că activitatea lor profesională se va schimba semnificativ în următorii cinci ani, mai ales prin automatizarea sarcinilor repetitive.
În viața personală, 17% dintre români nu au auzit niciodată de AI – cel mai mare procent dintre cele șapte țări analizate în studiu. Alți 30% declară că au auzit, dar nu au folosit-o niciodată.
Pe lângă lipsa de utilizare, există și o problemă majoră de încredere. 58% dintre români declară că nu mai pot avea încredere în informațiile pe care le văd sau aud online, de teama că ar putea fi manipulate de AI. De asemenea, 62% consideră că inteligența artificială ar trebui reglementată strict, chiar dacă acest lucru ar putea încetini dezvoltarea tehnologică.
Totuși, românii nu resping complet AI-ul. Mai mult de jumătate (51%) cred că tehnologia va aduce progrese semnificative în anumite domenii, iar 49% o consideră o oportunitate pentru societate.