Prima pagină » „Planul B” folosit de Zara, Mercadona și Alcampo ca să supraviețuiască blackout-ului care a paralizat Spania

„Planul B” folosit de Zara, Mercadona și Alcampo ca să supraviețuiască blackout-ului care a paralizat Spania

„Planul B” folosit de Zara, Mercadona și Alcampo ca să supraviețuiască blackout-ului care a paralizat Spania
Magazinele Zara au dovedit o reziliență admirabilă în timpul penei de curent

Blackout-ul din Spania și Portugalia a fost depășit cu succes de gigantul Inditex, cu magazine ca Zara, dar și de El Corte Inglés, Mercadona, Alcampo. Marile companii de retail au demonstrat o reziliență formidabilă când Spania și Portugalia au fost lovite de o pană de curent fără precedent, care a paralizat întreaga țară și a afectat infrastructuri critice, precum spitale, servicii de urgență și alte rețele esențiale.

În centrul acestei situații extreme s-a aflat „Planul B”, o strategie bine pusă la punct care le-a permis să-și păstreze magazinele deschise și să continue activitatea în ciuda provocărilor majore,, relatează La Informacion Economica. Giganți precum Inditex, El Corte Inglés, Mercadona și Alcampo au reușit să își adapteze operațiunile rapid, să asigure continuitatea serviciilor și să răspundă nevoilor clienților, în plin blackout. În acest fel, ele au demonstrat importanța planificării strategice și a tehnologiilor alternative în fața situațiilor de criză. Această reziliență a evidențiat capacitatea acestor companii de a se adapta și de a se menține pe linia de plutire, chiar și în cele mai dificile circumstanțe.

Principalul motiv care a stat în spatele acestei continuități este existența propriilor generatoare de curent pentru a evita un posibil blackout.

„Ceea ce s-a întâmplat, se poate întâmpla din nou. Schimbă regulile jocului, la fel cum Covid ne-a schimbat modul de gândire”, notează Javier Cuervo, profesor de Administrarea Afacerilor la Universitatea UNIE.

Grupuri electrogene: „soluția cea mai fiabilă”

La rândul său, Fernando Garnacho, profesor la Școala Tehnică Superioară de Inginerie Industrială (ETSI Industriales) de la Universitatea Politehnică din Madrid (UPM), consideră că „ceea ce s-a întâmplat a servit drept catalizator pentru politicieni și tehnicieni să strângă cureaua și să concluzioneze că această instabilitate a rețelei electrice este de nejustificată într-o țară europeană”. În acest sens, el a subliniat „efectul de insulă” pe care îl are Spania „din cauza conexiunilor sale limitate cu alte țări” și consideră că, vara sau iarna, situația ar fi fost mai critică.

„Este o lecție pozitivă, deoarece temperatura a fost plăcută. Sper că ajută și nu văd probabilitatea ca acest lucru să se întâmple din nou”, conchide el.

În ceea ce privește aspectul tehnologic, Garnacho consideră că în situații precum blackout-ul care a paralizat Spania, „grupurile electrogene sunt soluția cea mai fiabilă” și subliniază că acestea pot fi alimentate cu motorină sau benzină. „Prezintă dezavantajul întreținerii, mai ales la nivel individual, deși marile companii au propria companie de service”, recunoaște expertul, care subliniază că defecțiunile provin adesea din lipsa întreținerii.

Fernando Garnacho, profesor la Universitatea Politehnică din Madrid (UPM), asigură că „grupurile electrogene sunt soluția cea mai fiabilă”, deși cu „inconvenientul” întreținerii.

Cât costă instalarea unui generator într-un supermarket

În ceea ce privește investiția necesară pentru aceasta, Cuervo estimează „aproximativ” costul zilnic pentru un supermarket de aproximativ 4.000 de metri pătrați la aproximativ 36 de euro, precum și „o investiție globală de aproximativ 120.000 de euro, costurile de întreținere reprezentând aproximativ 10% din costul de implementare”. Un magazin Mercadona mediu din Spania are peste 1.500 de metri pătrați. Profesorul de Administrarea Afacerilor estimează că instalarea unui generator poate costa „de la 60.000 la 100.000 de euro, plus costurile de inginerie civilă pentru rezervoarele de motorină sau benzină”. El adaugă că comercianții cu amănuntul precum Mercadona au și un sistem de rezervă și o conexiune de date prin satelit (prin intermediul unei companii precum Starlink) pentru a menține casele de marcat în funcțiune.

De asemenea, profesorul propune și alte tehnologii potrivite pentru situații de blackout și menționează sursele de alimentare neîntreruptibile (UPS), dar pe care le consideră insuficiente, având în vedere numărul de ore în care a fost întreruptă alimentarea cu energie electrică. Cuervo adaugă că acestea servesc la „durata de câteva minute înainte ca generatorul să pornească”. Ceva aplicabil și în cazul caselor de marcat din supermarketuri.

 Un kit de supraviețuire pentru consumatori?

Dar putem beneficia de oricare dintre aceste instrumente într-un apartament sau o casă unifamilială? Cuervo (Universitatea UNIE) estimează că, într-un apartament, „răspunsul la astfel de crize poate fi ușor îmbunătățit investind între 1.000 și 2.000 de euro”. De exemplu, el menționează baterii (500 € sau 1.000 €) „care te pot ajuta să treci câteva ore” sau panouri solare portabile, despre care estimează că costă în jur de 200 €, la care se poate adăuga o conexiune prin satelit pentru aproximativ 50 €. „La care poți adăuga niște mici lumini LED sau un aragaz de camping”, adaugă el.

La rândul său, profesorul UPM menționează două sisteme potrivite pentru persoane fizice: panouri fotovoltaice „cu baterii pentru stocarea energiei” și UPS-ul menționat anterior. În plus, el consideră rezonabil ca persoanele „electrosensibile” (cele dependente de un ventilator, de exemplu) să aibă un mic generator de 3 kilowați „care costă câteva sute de euro”. Cu toate acestea, el avertizează împotriva „zgomotului” pe care îl pot genera.

„Dividendul” neașteptat al întreruperii curentului

Pentru profesorul de Administrarea Afacerilor de la Universitatea UNIE, unitățile „au văzut o creștere a vânzărilor și a imaginii de marcă; acum pot comunica diferit cu furnizorii” și, în opinia sa, „Mercadona, Zara, El Corte Inglés… toate și-au recuperat profiturile ieri”. Pentru acest expert, lanțul de supermarketuri condus de Juan Roig are „o cotă de piață de aproximativ 28%, iar menținerea acesteia este deja complicată, deși acțiuni precum cea de ieri sunt cel mai bun lucru care se poate întâmpla”. În acest sens, Cuervo adaugă că „vorbim cu toții despre Mercadona: știi că poți avea încredere în ei”.

În opinia sa, motivul pentru care marile companii, precum cele menționate mai sus, investesc în acest tip de sistem este „pentru că au un acționar majoritar: la Mercadona este o singură persoană, la Inditex este, de asemenea, o singură persoană care ia decizii… Ei gândesc pe termen lung”. Acest model contrastează cu cel al „directorilor care sunt preocupați de încasarea bonusurilor, care au o viziune pe unul sau doi ani…”. În opinia sa, El Corte Inglés și Mercadona gândesc cu 30 de ani înainte și „își updatează planurile la situația actuală”.

Alte articole importante
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companii
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companiile cu capital românesc au primit 91% din valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate de România, în timp ce firmele cu capital majoritar străin au beneficiat de 9% din fonduri, a declarat vineri președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Datele au fost prezentate în cadrul unui eveniment de specialitate organizat la Sinaia și provin din […]
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Companii
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Planurile de restructurare ale TAROM și Complexului Energetic Oltenia trebuie renegociate cu Comisia Europeană, după ce măsurile prevăzute inițial nu au fost realizate integral, iar calendarul acestora a ajuns la termen. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că autoritățile române vor începe demersurile în noiembrie, obiectivul fiind ca noile înțelegeri să fie stabilite, în […]
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Introducerea leasingului funciar în legislația românească ar putea debloca finanțări suplimentare pentru agricultură și ar permite fermelor să atragă capital folosind terenurile pe care le dețin, fără să fie necesare garanții de stat, susține Jabbar Kanani, președintele Agricover. Acesta consideră că principala problemă a sectorului nu este lipsa banilor din sistemul bancar, ci faptul că […]
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Repornirea Unității 1 de la Cernavodă a adus doar un plus modest pentru acțiunile Nuclearelectrica (SNN) la finalul ședinței de joi. Deși titlul a deschis în forță și a urcat până la 63,3 lei (+4%), valul de vânzări din a doua parte a zilei a împins cotația la minimul ședinței, de 60,8 lei (+0,16%). Acțiunea […]
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
Analize
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
România a primit aproximativ 108,3 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile în perioada 2007-2025 și a contribuit cu circa 35,9 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Diferența dintre sumele atrase și contribuția națională depășește 72 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că, pentru fiecare euro virat la bugetul comunitar, România a primit […]
Bursa de Valori București a închis pe minus. Rulajul a depășit 109 milioane de lei în ședința de joi
Bursa de Valori București a închis pe minus. Rulajul a depășit 109 milioane de lei în ședința de joi
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat în scădere ședința de tranzacționare de joi, 5 noiembrie 2026, în condițiile în care principalii indici au înregistrat pierderi, iar valoarea totală a tranzacțiilor a ajuns la 109,4 milioane de lei, echivalentul a aproape 20,5 milioane de euro. Indicele BET, principala referință a pieței de capital din România, […]