Premieră economică în Cuba: comerțul privat depășește statul în retail

Pentru prima dată în ultimele decenii, sectorul privat din Cuba a depășit statul în ceea ce privește valoarea vânzărilor cu amănuntul, marcând o schimbare semnificativă în economia insulei.

Această evoluție reflectă adaptările economice și sociale profunde dintr-un regim comunist care încearcă să își regândească rolul în piața internă.

Statul pierde teren în Cuba: comerțul privat preia controlul vânzărilor

Foto: Freepik

Ciprul, zguduit de acuzații de corupție chiar la debutul președinției UE

22:11

Președintele Poloniei se aliniază cu Trump și blochează legea Big Tech a UE

21:02

Sectorul privat din Cuba a depășit după foarte mulți ani sectorul de stat în ceea ce privește valoarea vânzărilor cu amănuntul, conform datelor preliminare publicate de Oficiul Național de Statistică. În 2024, sectorul „non-stat” a generat 55% din totalul vânzărilor de bunuri și de servicii, cu 44% mai mult decât în 2023, marcând un moment istoric pentru insula condusă de un regim comunist din 1959, relatează Reuters.

Această transformare survine pe fondul unei contracții semnificative a economiei de stat, care s-a redus cu 11% în ultimii cinci ani, afectată de penurii, inflație și întreruperi frecvente de curent electric. Deși statul deține mii de magazine cu o ofertă limitată, piețele informale, precum târgul de pe Podul Străzii 100 din Havana, sunt pline de comercianți care vând produse greu accesibile în sectorul public.

„Sunt multe lucruri pe care nu le găsești în magazinele de stat”, afirmă Diamela Garcia, o vânzătoare de haine. Totuși, prețurile ridicate din sectorul privat pot crește valoarea vânzărilor fără a reflecta neapărat un volum mai mare, avertizează economistul cubanez Omar Everleny. „Statul dispune de prea puține resurse pentru a importa mărfuri, astfel că oamenii se orientează către sectorul privat, care este mai flexibil”.

Președintele Cubei pledează pentru eficientizarea întreprinderilor de stat

Această schimbare vine în urma reformelor treptate demarate după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, fostul aliat economic al Cubei, și reprezintă o diferență clară față de politica de naționalizare totală adoptată în 1968. Deși fostul lider Fidel Castro a catalogat inițiativa privată drept „o concesie făcută inamicului”, fratele său, Raul Castro, a adoptat o atitudine mai pragmatică, considerând sectorul privat drept „strategic”.

Actualul președinte, Miguel Díaz-Canel, a continuat pe această linie, pledând pentru eficientizarea întreprinderilor de stat, dar recunoscând în același timp rolul tot mai important al afacerilor private.

Ministrul Economiei, Joaquin Alonso, a raportat în fața Adunării Naționale că, deși importurile totale ale țării au scăzut, importurile realizate de afacerile private au crescut cu 34%, depășind un miliard de dolari. Aproximativ 1,6 milioane de cubanezi lucrează în sectorul privat, dintr-o forță de muncă totală de patru milioane. „Nu dorim să ne confruntăm cu acest sector, ci să-l ghidăm corespunzător”, a declarat Alonso, semnalând clar că regimul cubanez traversează un moment de tranziție economică și ideologică.