Președintele Poloniei se aliniază cu Trump și blochează legea Big Tech a UE

Varșovia intră în conflict deschis cu Bruxelles-ul. Vetoul lui Nawrocki oprește aplicarea legii UE privind rețelele sociale (legea Big Tech).

Conflict politic și instituțional european: legea UE „orwelliană”

Polonia se află în centrul unui nou conflict politic și instituțional european, după ce președintele Karol Nawrocki a decis să blocheze prin veto legea națională care ar fi permis aplicarea Regulamentului european privind serviciile digitale (DSA). Decizia îl plasează pe liderul naționalist de la Varșovia pe aceeași linie cu președintele american Donald Trump și administrația sa, critici vocali ai legislației europene care vizează giganții Big Tech, scrie Politico.

Nawrocki a catalogat legea UE drept „orwelliană”, reluând argumentele promovate de Washington, potrivit cărora DSA ar reprezenta un instrument de cenzură împotriva conservatorilor și a vocilor de dreapta din mediul online. Vetoul prezidențial împiedică autoritățile poloneze să implementeze efectiv normele europene și deschide un conflict direct cu guvernul centrist, pro-UE, condus de premierul Donald Tusk.

Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare

16:45

Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă

15:05

DSA, miza confruntării dintre Polonia și Uniunea Europeană

Legea serviciilor digitale este unul dintre cele mai ambițioase acte normative ale Uniunii Europene în domeniul tehnologiei, având ca scop obligarea platformelor mari precum X, Facebook sau Instagram să modereze conținutul ilegal, să combată dezinformarea și să protejeze utilizatorii vulnerabili, în special minorii. Regulamentul permite sancțiuni severe, inclusiv amenzi de până la 6% din veniturile globale ale unei companii și, în cazuri extreme, suspendarea temporară a serviciilor.

Pentru a fi aplicată eficient, legislația europeană trebuie însă transpusă și susținută de mecanisme naționale. În Polonia, majoritatea parlamentară a lui Donald Tusk a adoptat legea necesară, însă intervenția președintelui a blocat procesul.

Argumentul „Ministerului Adevărului” și temerile privind cenzura

Karol Nawrocki a susținut că, deși protejarea cetățenilor este un obiectiv legitim, forma legii adoptate de parlament ar acorda puteri excesive oficialilor guvernamentali în ceea ce privește controlul conținutului online. În viziunea sa, acest lucru ar deschide calea către o „cenzură administrativă” periculoasă.

Președintele polonez a avertizat că situația în care un funcționar subordonat guvernului ar decide ce este permis pe internet seamănă cu ideea unui „Minister al Adevărului”, inspirată din romanul „1984” al lui George Orwell. El a mai spus că definirea oficială a adevărului și a dezinformării ar duce la erodarea treptată a libertății de exprimare.

Nawrocki a cerut ca eventualele dispute privind conținutul online să fie soluționate exclusiv de instanțe independente și a solicitat un nou proiect de lege care să protejeze copiii, fără a pune în pericol libertatea de exprimare.

Guvernul Tusk ripostează: „Siguranța online este subminată”

Reacția executivului de la Varșovia nu a întârziat. Vicepremierul și ministrul Afacerilor Digitale, Krzysztof Gawkowski, l-a acuzat pe Nawrocki că subminează siguranța online și că apără interesele marilor platforme digitale, în detrimentul cetățenilor.

Potrivit guvernului, legea respinsă ar fi oferit instrumente clare pentru combaterea prădătorilor online, a rețelelor de dezinformare și a algoritmilor opaci care influențează comportamentul utilizatorilor. Gawkowski a respins comparațiile cu regimurile distopice, susținând că proiectul prevedea explicit ca deciziile finale privind conținutul să fie luate de instanțe, nu de funcționari.

Oficialul a avertizat că Polonia riscă să rămână una dintre puținele țări din UE fără un cadru legal funcțional pentru aplicarea DSA, ceea ce ar izola țara și ar slăbi protecția utilizatorilor polonezi.

Bruxelles-ul sancționează, Washingtonul contraatacă

Conflictul intern din Polonia se suprapune peste o dispută mai amplă între Uniunea Europeană și Statele Unite în privința reglementării rețelelor sociale. Bruxelles-ul a aplicat deja sancțiuni dure în baza DSA, inclusiv o amendă de 120 de milioane de euro impusă companiei X, deținută de Elon Musk.

Decizia a provocat reacții dure din partea administrației Trump, care a răspuns prin măsuri simbolice și politice, inclusiv interdicții de călătorie pentru foști oficiali europeni implicați în elaborarea legislației tehnologice și pentru experți în combaterea dezinformării.

Tensiunile s-au amplificat recent după ce Comisia Europeană a extins investigația asupra serviciului de inteligență artificială Grok, dezvoltat de X, în urma apariției unor imagini sexualizate generate fără consimțământul utilizatorilor.

Comisia Europeană avertizează Polonia cu acțiuni în justiție

Executivul european a evitat să comenteze direct vetoul prezidențial, însă a subliniat importanța implementării DSA la nivel național. Potrivit Comisiei, utilizatorii din Polonia trebuie să beneficieze de aceleași drepturi ca cei din restul Uniunii, inclusiv posibilitatea de a contesta ștergerea conținutului sau suspendarea conturilor.

Bruxelles-ul a inițiat deja o procedură de infringement împotriva Poloniei pentru nedesemnarea și neîmputernicirea Coordonatorului pentru Servicii Digitale, o obligație-cheie prevăzută de regulament. Cazul a fost trimis la Curtea de Justiție a UE, ceea ce crește presiunea juridică asupra autorităților de la Varșovia.

Impas politic și calcule electorale

Situația este complicată de realitățile politice interne. Coaliția cvadripartită condusă de Donald Tusk nu dispune de suficiente voturi pentru a anula vetoul prezidențial, ceea ce creează un blocaj legislativ major într-un domeniu strategic.

În același timp, Nawrocki pare hotărât să consolideze poziția partidului Lege și Justiție (PiS), cu care este aliniat, în perspectiva alegerilor viitoare. Parlamentarele sunt programate pentru anul următor, iar alegerile prezidențiale vor avea loc în 2028.